Fragment din "dumnezeu e simplu... de ce-l faci dumnezei", Iaşi, 2008
by Celestine
…a fi deştept înseamnă a fi iubit, conştientizând asta!
- Botezul e până la genunchi, dincolo de ei suntem sfinţi.
- Ca să crezi în mai mult, trebuie să fii mai mult.
- Nu m-am născut să cer iubire, acolo unde m-am născut să nu cer, am devenit.
- Moartea s-a născut din prea mult somn.
- Ferice de cei luminaţi în întuneric, celor întunecaţi de lumină… regrete.
- Am risipit timpuL, acum mă risipeşte el
- Libertatea – e dincolo de granitile pe care le ridicăm.
- Dacă "a fi" e o posibilitate, atunci e posibil "să fim"!
- Eu aş numi "Dumnezeire" trecerea Imposibilului în Posibil.
- Mulţi sunt cei care se vor puţini.
- Iubirea eşti tu. Caut-o în tine!
- Creştinii s-au pierdut printre biblii şi-au uitat de Dumnezeu!
- Mi-am privit moartea-n oglindă şi mi-am văzut trezirea la viaţă.
- Am să cânt la moartea mea, am să plâng la naşterea voastră!
- Oare dacă spun "negru" e negru, sau privirea mea e moartă?
- Cine te-a chemat? Un vecin. Şi ce-a vrut? Mi-a spus că e noapte.
- Logodna: EA: Iubite, voi fi a ta pe veci. EL: Iubito şi după-aia?
- Lasaţi-mă să dorm şi să visez că sunt trează!
- Rugăciunea se spune după ce ai plecat ochii. Dar când pleci ochii, la cine te mai rogi?
- Oamenii trec dar nu văd, oamenii văd, dar uită!
- Cum să cunoşti pe alţii, când nu te cunoşti pe tine? Dar să iubeşti pe alţii, când pe tine nu?
- Mi-e teamă s-ascult, tot ce vreau să aud!
- Am păşit pragul morţii, cu mâinile la ochi.
- Nu poti imbratisa cerul, fara sa fi imbratisat deja pamantul.
- Acoperişul lumii e însăşi lumea care ne acoperă.
- Din privirea ochilor, se trage fiecare anotimp.
- Am crezut că lumina te-ajuta să vezi, dar de fapt ea e oarbă.
- De ce poftă mire? De ce atâta poftă, cand mâine te vei sătura cu puţin?
- Întamplarea – e lipsa de viziune!
- Ce să vă spun vouă – morţii mei? Că mâine-i învierea?
- Demonii credinţei, s-au pierdut în vorbele sfinţilor.
- Aşteaptă timpul, el nu te va aştepta niciodată!
- La mine cuvinte stau de pază, la voi cuvinte mă păzesc!
- De ce ne dor ochii când privim ce nu există?
- Pactul cu neştiinţa – ne face oameni!
- Chiar şi-n închisoarea vieţii - există viaţă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu