vineri, 1 iulie 2011

SUMER ÎN ZBORUL AKKADIENILOR



Zborul mi-a fost prins în coasta celor din Sumer.
Șinar deschis azi
Ca un zigurat în inimă.
Din ce parte să-mi iau avânt pe spatele unui inorog?
Harnașamentul unei vieți înrobite cu sălbăticie
Deasupra unui mormânt albastru.
Am plâns oasele goale din cer,
Când robul a stat la gâtul celui uns.
E sărbătoare în Nippur.
Să ne lăsăm în pace cerul când urcăm spre el!
Să ne iubim colivia care ne țintuiește de noi
E lacrimă și foc,
E dorul de "acasă".


PICIOROANGELE...
CATALIGA FILOTAXIEI PÂNĂ LA CER

Cum arată frunza când calci peste zborul ei.
Vântul se oprește în gleznă și mersul ți-e dușman.
Cu aripi în verdele unui cer viu,
Ești brațe de frunze și rădăcini desprinse.
La sentința zeilor când nu mai ești om,
Tu,
Care ai cerut să ridici privirea
Peste păsări și mai încolo de vise...
Ce-ai uitat să plătești?
E dansul unui singur om.
De ce atâția pași irosiți în cerc?
Mireasă în Nippur fost-am.
Cu alai și tăciune pe față străluceam
În alb.
E nunta unui singur om.
De ce vă măritați fiicele cu pietre?
De ce cobiți somnul în eter?
Câte vise ați vândut?
Nu mai plângeți omul din Sumer.
Azi,
Zburăm fără mâini !







8 comentarii:

  1. "mireasma de tei-
    doar umbra mă-nsoțește
    în drum spre casă

    ploaie de toamnă-
    doar vântul mai bântuie
    pe-aleea din parc"

    imbratisari de bine

    RăspundețiȘtergere
  2. cat de frumos!!! ce imagini frumoase Celestine, iti multumesc si ma bucur ca existi suflet frumos!!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. Copilul cu ochi caprui@
    Stii cand iubim pasarile?
    Doar atunci cand se inalta, cand le privim pe cer, nu cand graviteaza alaturi de noi.
    Poate pentru atunci cand voi fi pasare,
    ma voi bucura de frumosul din mine...
    Voi face pace cu tot ce sunt si voi exista cu-adevarat.

    Te am in suflet cand ma privesti.

    RăspundețiȘtergere
  4. crevase
    vase axlotl
    lut şi frământare
    cuvânt şi steag
    şi sabie.

    toate
    sub lupa sufletului
    sunt gol
    sunt vid
    sunt doar anima.

    lentoarea închisorii
    nu poate
    decât să deschidă aripile.

    şi ziduri niciunde
    fiind
    în aripie se parg ca gheţarii
    transoceanic
    răspunde spiritul
    de la capătul celălalt al firului
    al firelor.

    iarba fiarelor
    lămâiţă
    şi poate puţin venin de viperă.

    sau iubire. MAI REPEDE CU IUBIRE.
    nimic altceva.

    RăspundețiȘtergere
  5. cuvintele tale mi-au ajuns in suflet!
    iti multumumesc !

    RăspundețiȘtergere
  6. Ne-a fost dat săă zburăm...veşnic îngeri.Mi-a fost un dor sfâşietor să te citesc!Întodeauna perfect!

    RăspundețiȘtergere
  7. cat de frumoasa e postarea asta 8->..

    RăspundețiȘtergere