sâmbătă, 30 aprilie 2011

ODIHNINDU-MĂ ÎN TINE

 CADUC GUTUI 
PELTEA DE GÂNDURI

 ~ discuţie cu un elefant ~



 Am mulţi oameni care mă iubesc, 
Dar puţini iubiţi am, care-s oameni.

~ Celestine ~


Cumplite doruri au săpat în mine
Au plecat şerpii din biserici,
Când le-am zis
Că le aşez pe limbi de foc,
Povara unor elefanţi înciudaţi.
Ai rabdare cu ei, 
Mi-ai zis.
"E doar suferinţa lor ce-şi caută forma."



  NU TOT CE ARE "OCHI" 
VEDE
 
  
Lumea se va opri acolo 
Unde mă voi opri şi eu.
Am să alcătuiesc rădăcini pe care să urc.
Ce creşte din copac să aştern în plin.
Dar ce e gol?
Gol e cel ce vede golul
Ne naştem legaţi la mâini,
Când dinspre suflet ele...
Nu ne mai trebuiesc.
Atunci,
Mă vei privi abia
Culegând din copaci,
Frunza şi omul.



Sunt un  ALTFEL  
de a spune NU - înstrăinării
 Fericirea e un salt spre acceptarea sinelui,
Mi-ai zis.
Să fugim de cei ce ne leagă de ei.
Apoi...
 Să traversăm lumea pe un pod al tăcerii.
Acolo eram pătrat şi cerc.
Şi mă sprijineam de tine
Atât de întuneric îmi era
În ureche.
Mi-ai lipit mâinile de tâmpla mea,
Şi mi-ai dat voie
Să te aud!


 Greşeala e o nouă naştere.
 Un samurai de cuvinte ucise,
Înăuntru-ţi.
Seppuku de idei onorabile,
Îngropate-n stomacu-ţi detronat.

 
Apoi...
Mi-ai dat cheia spre tine
Şi mi-ai spus:
 Într-o realitate subiectivă,
Adevărul este mereu
Adevăruri.
 Şi te-am crezut când m-ai născut
Într-o lume de lumi.


Cum eram?

 "N-ai fost ca orişicare alta:
Te-a vrăjit prăpastia,
Te-a-nnebunit inaltul
Dar...
Ai ştiut să taci, 
Ai ştiut sa ţipi
Ai fost şi munte şi fir de nisip."



"Ceea ce luminează trebuie să îndure arderea

Am uitat să respir.
Palindromul suferinţei,
Atunci când te ridici cu ea în piept 
Şi o citeşti invers.
E la fel când lacrima şerpuieşte
Între minune şi nepăsare
Unii văd... alţii suferă.
Am uitat să-mi scriu numele.
Altfel suferinţa mă va ocoli 
Şi am să uit iar,
Că te-am văzut.

  
Ce frumos se vede-n zare,
Din scantei, lumini apuse
Ca un pescarus pe mare,
Mi-ai atins dureri ascunse.

Te-ai oprit sa-mi zici aievea,
Că am troienit trecuturi,
Eram dincolo de plebea...
Dincolo de începuturi.

Eram dincolo de vise,
Şi de prinţi pe caii lor...
N-aveam trecere-n morminte
Căci am învăţat să zbor!

 

 Ai iubit-o in trecuturi?
Of, tu cerule...
Priveşti?
Te-ai gândit să faci o punte, 
Către visele lumeşti?
Să o vezi împarateasă
Pe meleagurile tale?
Să o ştii, gândesti acuma,
În trecut, o alinare?
Dar prezentul mic şi slobod,
Tu bătrâne cui i-l laşi?
Şi în fugă şi în ropot,
Preţuieşte-ţi ai tăi paşi!







 

11 comentarii:

  1. Apleaca-ti pleoapele sa vezi ce nu poti vedea cu ochii mari,deschisi...
    Asculta linistea s-auzi necuvintele rostite de sufletul tau,
    Intinde mana sa atingi infinitul!


    Multumesc!In drumul meu spre "acasa",trec uneori pe-aici,printre gandurile tale...la fel cum ma opresc sa beau din causul palmei apa unui izvor cristalin!:)

    RăspundețiȘtergere
  2. Iar eu tanjesc inca dupa mirosul de brad, dupa padurea ta si dorul de munte...
    Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  3. chiar dacă sunt,chiar dacă nu-s..chiar dacă scriu.chiar de nu o voi mai face vreodată..aici e locul unde mă voi întoarce mereu să-mi odihnesc sufletul sub aripa ta de înger..superbe versuri,sublime gânduri!..nu mă pricep să comentez poezii,poeme..ele pătrund în suflet şi atât..
    o duminică minunată să ai precum fiinţa ta..te îmbrăţişez cu mare drag!:)...

    RăspundețiȘtergere
  4. Eram ivirea dincolo de zboruri,
    Crin-rug ,în paru-ți curcubeu
    Îngemănând oceane verzi de doruri
    Troiene călătoare-n cerul tău.

    Timp fără de popas ivit în zare
    Bătând cu aripi noi la tine-n ușă,
    Neliniștilor focuri, arse-n mare
    Iubirea sa ți-o cearnă din cenușă.

    RăspundețiȘtergere
  5. Ryanna@
    Niciodata simtirea nu se comenteaza, ea curge intru frumos si atat.
    Ma bucura gandul tau si ma intristeaza ca pleci o vreme de aici, toti plecam cand simtim ca am terminat un episod al destainuirilor.
    Poate si eu am sa plec o vreme...
    Dar niciodata nu se uita puntea si legatura spre om, pt ca aici si tu, si eu, am intalnit sufletele inalte.
    Ai grija de tine, Tiza mea draga si sensibila.

    Liana@
    Tu mereu ai cantat din cuvinte si asta se numese darul de a zbura odata cu ele.
    Unii il au, altii nu... Tu il ai si il reversi cu sfintenie.
    Multumesc ca ti-ai intins aripa si catre mine.
    Namaste

    RăspundețiȘtergere
  6. te îmbrăţişez cu mare drag copil de geniu:)
    şi vreau să ştiu că îţi este bine..de vei pleca de pe aici,fie şi o perioadă scurtă,sigur îmi va fi şi mie greu dar în inima mea vei fi oricum prezentă....dacă vei avea nevoie vreodată de mine în măsura în care pot să te ajut o voi face cu dragă inimă.....ai grije de tine copil al stelelor!:)

    RăspundețiȘtergere
  7. Inchid ochii. Ma ascult.

    Delfinii si elefantii imi soptesc ca pot sa zbor. Imi ridic privirea si cuprind Cerul. Ma vad zburand.
    Cu fiecare bataie din aripi revars Iubire peste visele celor invalizi. Saraci si nebuni ce si-au uitat aripile in Ei...
    Cu fiecare bataie a inimii imi indrept pasii spre nori si invat pasarile sa zboare..

    Deschid ochii. Noapte. Si totusi, e lumina pretutindeni.

    RăspundețiȘtergere
  8. Ryanna@
    centrefold@
    Sufletele care m-au incalzit mereu
    Si mereu o vor face...
    Va am aproape cand aprind lumina din suflet.

    Shukriya

    RăspundețiȘtergere
  9. inspiraţi
    în seva copacilor
    vom urca
    cu aripile umede
    în frunze.

    fotosintezici
    absorbind lumina
    vom irumpe
    în mugurii viitorului.

    caligrafia cerului
    în ochi sinceri.

    RăspundețiȘtergere
  10. Suntem atat de fragili. Tot ceea ce avem este farama de prezent. Firul de nisip ce-l tinem acum si aici in palme. Atat.

    Te imbratisez, ca o boare de vant!...

    RăspundețiȘtergere
  11. am trecut să te îmbrăţişez,şi să ştii că mă gândesc la tine..un permanent răsărit de soare să ai pe drumul vieţii tale!:)...

    RăspundețiȘtergere