V-au făcut să vedeți cerul rotund la capete
V-au pus aripi prea devreme,
Când abia învățați omul să meargă
Și v-ați desprins de sol,
Goi și abrupți între umeri.
V-au mințit că vă este sus cerul
Și de sus ați căzut.
- written by Celestine -
Anul schimbării, sau cel ce a venit cu 2 in față, sau anul celor două mii înainte, este anul așa-zisei ILUMINĂRI în masă, sau începutul NOULUI ORDIN MONDIAL. Dar ce este NOUA SCHIMBARE, spre ce ne duce și de ce se întâmplă?
Dacă inflația și îndobitocirea zilnică a populației nu mai e un subiect atât de discutat, pare-se că noul subiect care a luat o așa amploare, poartă numele de ILUMINARE și a făcut înconjurul lumii mai ceva ca Martorii lui Iehova.
Peste tot se vorbește de spiritualizare, toți se cred înțelepți peste noapte dacă stau în Lotus și vorbesc despre sfere înalte.
Toată lumea a ajuns să creadă că după atâta chin, lumea în sfârșit a găsit cheia spre Nirvana, a tăiat Mecca în două, fără să mai facă ocolișuri, direct pe diagonală, puțină meditație și un strop de Reiki le-a pus aripi în spate și i-a absolvit de Samsara, de Karman.
O singură ieșire și aia prin spiritualizare la maxim.
Dacă în perioada de tranziție spre Vărsător, așa cum am mai scris, vom fi asaltați de tot felul de licurici care aduc lumina prin degete și ale metode de purificare extraterestră, acum Buddha e micuț copil pe lângă maeștrii de lumină care apar ca după ploaie, cu toții ne vorbesc despre Iubirea Absolută, despre succesul omului cosmic, omul viitorului.
Toată lumea vorbește despre adevăr, fiecare aplică adevărul prin metodele lor ezoterice de a salva omenirea, cu toții sunt experți în a vorbi despre ATAȘAMENTUL LUMII, despre omul care va învăța iubirea dincolo de afect, dar nu știu cum se face, că după așa pleiade pline de idei celeste, nimeni nu face nimic pentru planeta asta pe cale să erupă.
Popa în biserică face concurență cu toate transformările meta-sociale, omul se vrea cosmic și cu orice preț să ajungă să trăiască nirvana MARII SCHIMBĂRI care vine cu pași repezi după mărita aliniere a planetelor.
Marea Schimbare cum o numesc ei, este de fapt MAREA DEVIERE sau MAREA RUPTURĂ, omul se dezice de om, începe să se îndepărteze și mai mult de Sine, de conștiință, de valori, de consumul terestru. El este învățat să devină vegetarian, să mediteze, să se înscrie la un meta-curs de purificare, de orice natura ar fi el, transcendând meticulos de la o dimensiune la alta, chiar dacă în planul realității terestre nu dă doi bani pe cei din jur.
Fenomenul decorporalizării e din ce în ce mai des folosit, acum nu mai vorbim despre o excursie la munte, ci mai degrabă povestim despre cea mai recentă regresie avută.
Este foarte interesant cum tot internetul crește cota ratingurilor prin așa-zisa evoluție spirituală.
Toată lumea vrea să leviteze, să călătorească în astral, să se purifice spiritual, aderând la noua schimbare prin valul transcendentalului.
Ce mă nedumirește însă, toată Schimbarea asta spre o dimensiune nouă, manifestarea omului în planul subtil, ar fi trebuit să aducă cu ea Schimarea în planul fizic, material. Dar dacă privesc în jur, omul este mai debusolat ca niciodată, mult mai detasat de sine, mult mai egoist și fără direcție. Omul nu mai știe iubirea de aproape, nici cât o știa, nu mai are trimiterea spre cămin, familie, dăruire și perpetuarea firească.
Și-atunci mă-ntreb, dacă omul bâjbâie de-atâtea secole și încă nu știe ce-i cu el, cum de are curajul să sară niște pași importanți, spre spiritualizare?
COMBUSTIE SPONTANĂ GENERATĂ
Dacă omul cosmic a ales forma terestră într-o carcasă care să-i limiteze toată cosmicitatea și să folosească doar arderea la foc mocnit, iată că dintr-o exagerare anume, acest consum depășește forma materială, ducând la ceea ce noi numim combustie internă. Carcasa arde dar în jurul ei totul rămâne intact, fenomen care a pus în mare dificultate atât oamenii de știință cât si misticii vremilor.
Dacă vorbim aici de o exagerare a cosmosului în planul terestru, atunci vorbim despre o generare a celor două planuri simultan, sau o suprapunere a lor.
Oare dacă ne gândim bine, omul care a luat formă aici și care s-a născut cu un bagaj limitat, nu cumva această formă chiar îl protejează?
Oare ce facem noi acum nu este insăși exagerarea despre care vorbeam mai sus?
De ce să activăm cosmosul din noi înșine, când nici măcar nu ne-am consumat omul?
Pentru ce accelerăm potența noastră astrală, când nici măcar nu ne-o știm pe cea terestră? Mă uit cum aceste practici de desacralizare acoperă cu o viteză uimitoare peste 70% din glob, ba mai mult, își iau numele de PLAN DIVIN.
Forțăm să atingem cerul, când nici măcar nu știm mersul pe pământ!
DACĂ LUCIFER ERA SUS
DE CE S-A VRUT JOS?
O întrebare al cărui răspuns e mai mult decât evidentul a ceea ce trăim noi astăzi.
În fiecare din noi există o doză luciferică care odată ce a fost prea sus, a vrut josul lumilor, și care azi, vrea să urce înapoi.
E adevărat că în crunta istorie a pământului, omul nu și-a învățat niciodata lecția, mereu și-a căutat zeii binefăcători, zeii iertători, zeii care le-au promis impărăția cerului, dar după atâtea similarități, nu vedem nici acum cât de aproape de adevărul nostru suntem și cât de repede ne vrem îndepărtați de el. Oare nu cumva această MARE SCHIMBARE devine de fapt MARELE PLAN în devierea omului de la sursa divină?
Să ne găndim: Inițial omul a fost îndepărtat de la adevărata credință prin apariția diferitelor dogme religioase, religia fiind o mare putere în stat.
Prin sistemul religios s-au declanșat războaie, s-au pus pe rug persoane cu o deschidere spirituală mai mare, s-au creat diferențieri majore în ierarhia socială. Azi, politica este o formă de manipulare prea evidentă, religia nu mai deține monopol ca-n trecut, așadar singura metodă care e vast exploatată acum, a devenit SPIRITUALIZAREA.
NE VREM ÎNGERI PREA DEVREME
Nu cumva prin acest proces de meta-regăsire a Sinelui, de fapt ne îndepărtăm de el?
Spun asta pentru că este atât de evident procesul de convertire a sutelor și miilor de suflete care in loc să ajungă să realizeze că nașterea e un procesc firesc de curățire, ele aleg să se curățe prin metode externe ezoterice.
Dacă Dumnezeu in viziunea fiecăruia, ar fi dat omului puterea clarviziunii, nu cred că omenirea mai avea nevoie de acest proces al revenirii prin materializare.
Viziunile care par a fi accesate de la sursa divină, n-au schimbat nimic în lume, n-au adus nici o curățire a speciei, și nici o prevenire măcar de la prăbușirea ei.
Cu toții fugim de responsabilizarea individuală, a ceea ce suntem și a ceea ce trebuie să devenim și alegem orice altă cale de a scăpa de povara vieții alese.
Dacă am început să ne punem aripi fără nici măcar să cunoaștem zborul, atunci omul a ales să cadă iar!
Vorim atât de mult despre Iubirea în formă pură, despre iubirea aproapelui, dar puneți-vă cu toții o singură întrebare:
CINE ESTE APROAPELE DUMNEAVOASTRĂ?
Cum ați putea ști cine este când nici măcar nu știți cine sunteți?
Cum ați putea vorbi despre o iubire necondiționată, altruistă, absolută, când pe voi înșivă nu vă prețuiți?
Cum o să recunoașteți această iubire mesianică în alții, când nici măcar în voi n-ați simțit-o?
Despre ce fel de spiritualizare vorbim noi și ce cale spre evoluție alegem, când avem copii la sân de alăptat într-o lume oarbă, fadă, egoistă, perversă, influențabilă?
Cum să atingem noi calea spiritualizării prin meditații și alte baliverne vandabile, când nu suntem în stare să dăm un covrig pe stradă unui om sărman, când nu putem ajuta nici un "aproape" fără să nu facem un troc.
Este mai mult decât amuzant să vezi un om care-și bate soția, o înșeală, sau rănește pe alții în jur, și dacă-l întrebi de ce face asta, habar n-are, dar el caută nirvana și calea spre mântuire prin Sahaja Yoga.
Aratați-mi un maestru de lumină care vă gâdilă chakrele fără sa vă ia bani?
Singura salvare a speciei nu va fi dacă vă dați zilnic cu capul de dușumele, nici dacă stați în lotus 3 ani în transă, sau fugiți de lume, ca un sihastru în căutarea lui Dumnezeu prin peșteri, nici dacă vă înfometați pentru a vă testa capacitatea cosmică de a vă hrăni cu aer, nici dacă vă desprindeți de sol, artând lumii ce "flower-power" sunteți, pentru că odată ajunși iar pe pământ veți avea erori clare la capitolul management uman.
Singura salvare a speciei este dacă NE LĂSĂM OMUL SĂ FIE OM odată pentru totdeauna, fără să-l mai îmbrobodim cu toate inepțiile descoperite sau create pentru a i se demonstra forța cosmică.
Singura noastră salvare e să ne trăim firescul ales, chiar dacă nu suntem singuri în univers si ni se pregătesc transformări majore pe pământ.
Să ne prețuim specia atât cât a ales ea să fie, apoi după ce vom fi consumat totul, să îndrăznim a cere Supraomul !
Atât de mici suntem și atât de flămânzi după lucruri mărețe...
