LOGODITĂ CU MOARTEA,
DOAR PE UMĂRUL EI
VOI TATUA
DOAR PE UMĂRUL EI
VOI TATUA
CONDAMNAREA MEA
LA VIAŢĂ
Celestine Mihaela
LA VIAŢĂ
Celestine Mihaela
Oglindă-ntre lumi...
Mă văd urmărită la drum,
Mă ascund, mă prefac că n-o văd.
Morţii îi fac casă,
Departe de lumea mea.
CU MOARTEA LA OCAZIE,
M-AM PREDAT VISELOR...
ERAM FLUTURE
Nu ştie moartea ce suflet stă ascuns în locul rece,
Ea doar se aşează la capăt de mine, scriind.
Un epitaf despre zeii mici cât unghia.
Ei n-au degete şi nici palme deschise,
Să mângâie cerul coborât să ma ia acasă.
Nu era atât de rece locul plin de flori.
Nici măcar copacii nu se temeau
Că le eram deasupra;
Că le eram deasupra;
Moartea mi s-a aşezat în poală,
Mă alinta cu vise despre lumile care nu dor.
Gene deschis-am la răsărit
Să privesc carul plin de stele.
Să privesc carul plin de stele.
Nu ştia luna,
Că de veghe nu-mi stă mie,
Ci visului despre om.
I-AM DANSAT MORŢII,
NAŞTEREA MEA
Şi am păşit peste tine
Cu copite de inorog înciudat,
Cu copite de inorog înciudat,
Nu mă desprind de lume nici peste infinitu-ţi rânjet;
Galopând între cer şi pământ,
Mi te-ai prins în coastă
Frivolă, nevăzutului meu.
M-ai smuls din mine,
Cu tot cu verde şi năduful mânjilor.
Cu tot cu verde şi năduful mânjilor.
Nu mă ascult când vreau să-mi ies prin tine!
Pe spatele cailor am să alerg,
Înaintea-ţi.
N-o să mă arunc în tine!
Pietrelor şi florilor smulse prea devreme,
Nu le îmbrac rochia albului meritat.
Am dreptul anilor dinspre lumile-ncercate...
Dar tu mereu m-ai minţit,
Că e ultima oară...
Când mă iei cu tine!
Când mă iei cu tine!
sufletele lase
RăspundețiȘtergerese joaca de-a moartea
o data
atat le rebuie pana pleaca
celelalte suflete
pleaca de fiecare data
si vin
intr-un rotund
care se sparge
de fiecare data
in alte cercuri mai mici
pentru ca sunt
iubire
cu durere
durere cu iubire
si tac!
o jumatate de suflet,
mini :)
aş vrea să mă întind mie
RăspundețiȘtergeresă îmi culeg infinitul dintre degete
şi să îl aşez în poală
lumii, crude şi proaspete
ca florile gheaţă
pe geam.
să am culese cuvintele
şi gândurile năframă
şi să visez
lumea la picioarele morţii
căci supusă ne este
în toat cele.
şi vântul va sufla
asupră-mi
când păsările phoenix
vor zbura
din inima
mea
în constelaţiile centrului.
de fapt, alegerea noi o facem, să o facem în iubire.
cu drag, penelul acvatic.
Multumesc ca existi . Multumesc ca esti inca un motiv al zambetului meu. Multumesc pentru tot ce am citit, nu te voi scapa din priviri,am sa tin strans de tine.
RăspundețiȘtergere