Legenda spune că apa transformată în agheazmă ţâşneşte de sub Altar
numai în prima zi de vineri de după Paşti. Credincioşii spun că agheazma
luată de la Biserica Greacă este miraculoasă.
Lăcaşul cu trei altare şi trei hramuri.
Ridicată în perioada 1863-1872, Biserica „Buna Vestire", zisă Greacă,
monument istoric ce îmbină stilul bizantin cu cel gotic-renascentist,
domină Centrul Vechi al Brăilei.
Legenda spune că, pe când se săpa fundaţia bisericii, chiar sub Sf.
Altar, la 12 metri adâncime, a ieşit la iveală un izvor despre care
avea să se afirme că vindecă bolile trupului şi ale sufletului.
"Biserica Greacă a devenit celebră şi pentru că este singurul lăcaş cu trei hramuri şi trei altare din România", ne-a povestit, deunăzi, preotul paroh Filip Nicolescu, de la Biserica Greacă "Buna Vestire".
Pictura Bisericii Greceşti a fost realizată de către Gheorghe
Tattarescu, C. Liochis şi zugravul Belizarie, în trei etape, iar
uriaşele candelabre sunt confecţionate din cristal de Boemia.
Catapeteasma, lucrată în foiţă de aur, este opera artiştilor aduşi
de la Constantinopol, iar zidăria a fost realizată de meşteri italieni.
După 1989, în fiecare an, la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii - în
Săptămâna Luminată - tot mai mulţi credincioşi au sosit la Brăila, din
toate colţurile ţării, în speranţa că se vor vindeca.
În ultimii ani, numărul pelerinilor a trecut de zece mii, Brăila
rivalizând cu alte locuri de pelerinaj, cum ar fi Iaşi sau Bucureşti.
„S-a vindecat"
„O femeie din Slobozia, bolnavă de inimă, s-a vindecat după ce a
băut agheazmă de aici şi de atunci, în fiecare an, stau ore întregi la
coadă, ca să iau apă sfinţită. Mă simt mult mai bine, după ce dau prin
casă. Le dau şi copiilor şi ei se simt mai bine", ne-a mărturisit, anul trecut, Tiţa Dragomir, o pensionară evlavioasă.
De altfel, anul trecut, credincioşi din toată ţara s-au aşezat la
rând încă de miercuri. Vin aici oameni din toate colţurile ţării, tineri
şi vârstnici, bolnavi sau nu, deopotrivă convinşi că această agheazmă
îi va scăpa de bolile trupeşti şi sufleteşti.
Credincioşi din toată ţara trec pe la Biserica
Greacă din Brăila să ia apă considerată vindecătoare de boli trupeşti şi
sufleteşti, apă ce curge până la miezul nopţii.
ÎPS Casian Crăciun, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a binecuvântat
mulţimea încă de ieri şi a sfinţit fântâna de sub altarul Bisericii
Greceşti. Astăzi, împreună cu un sobor de preoţi,Înaltul Ierarh a
oficiat Sfânta Liturghie.
Sunt oameni simpli, credincioşi de pretutindeni, de la copii de
grădiniţă, până la pensionari cu tâmplele albe care îşi pleacă, astăzi,
frunţile în faţa unui simbol universal al Ortodoxiei: Izvorul
Tămăduirii.
Brăila va fi, până în crucea nopţii, loc de pelerinaj şi centru al
credinţei răsăritene. Sunt aşteptaţi, până la noapte, peste 20.000 de
pelerini la Izvorul Tămăduirii din Brăila.
Obosiţi, cu feţele palide de nedormit şi nemâncat, credincioşii fac
coadă la ceea ce ei şi înalţii prelaţi consideră a fi „apă vindecătoare
de boli trupeşti şi sufleteşti". Dincolo de îmbrâncelile inerente, cu
toţii au un singur scop. Să ia agheazmă.
„Beau în fiecare dimineaţă pe stomacul gol puţină agheazmă de aici de la Izvorul Tămăduirii. Este bună pentru tot felul de boli", ne-a spus Tudora Mareş, 78 de ani, una dintre credincioasele care se aşezase la rând de dimineaţă.
Legenda spune că izvorul de la Greacă a devenit „al Tămăduirii"
încă de pe vremea lui Cuza Vodă, când, făcându-se lucrări la altarul
bisericii, apa a ţâşnit, iar un orb şi-ar fi recăpătat vederea.
Înainte de 1990, nimeni nu îndrăznea, pe faţă, să deschidă izvorul,
însă după acest an, oamenii au început să vină în număr tot mai mare,
an de an, încercând, parcă, să recupereze timpul pierdut în anii de
comunism.
Nu puţini sunt aceia care, cu mâna pe inimă, au declarat că s-au
vindecat de toate suferinţele trupeşti şi sufleteşti. Alţii spun că,
rugându-se cu credinţă, au dobândit de la Dumnezeu ajutor în casă.
„Dumnezeu m-a schimbat!"
Fost inspector CTC la Şantierul Naval, Nădăşanu s-a lăsat de fumat
şi de cele „lumeşti" şi a îmbrăţişat credinţa în Dumnezeu în urmă cu mai
bine de 20 de ani, după ce a fost în pelerinaj, pentru prima oară, la
Cuvioasa Parascheva de la Iaşi.
După ce a primit şi agheazmă de la Biserica Greacă din Brăila, s-a
simţit mult mai bine, şi de atunci vizitează mânăstirile din toată ţara
şi vine primul, cu trei zile înainte de sărbătoare, să ia agheazmă, în
prima vineri din Săptămâna Luminată.
„Trăim vremurile din urmă, când oamenii sunt preocupaţi mai mult
de clădiri şi de lucrurile materiale, decât de suflet şi de mântuire.
Nu putem sta deoparte şi nu-i putem întoarce spatele Lui Dumnezeu", a adăugat Florina Lungu, de 44 de ani, brăileancă sosită tot miercuri dimineaţă, la Izvorul Tămădurii.
O credincioasă din judeţul Galaţi, care a preferat anonimatul, ne-a
declarat, ca înaintea Lui Dumnezeu, că a văzut adevărate minuni făcute
de agheazma luată, în anii trecuţi, de la Brăila.
„Un bătrân care aproape nu mai vedea şi-a spălat ochii, mai
multe zile la rând, cu aghezmă, şi la scurt timp aproape că citea
ziarul. Am avut chiar o rudă care suferea cumplit, că avea o boală de
piele. Şi-a dar cu apă sfinţită, s-a rugat şi i-au dispărut eczemele
alea, pe care le avea de câţiva ani", a spus femeia.
1.850 de galbeni pentru pământ sfânt
Biserica Greacă a fost ctitorită în anul 1863, pe terenul cumpărat
de fruntaşii Comunităţii Elene din Brăila, Dimitrie Cavadia, Gheorghe
Caravia şi Gheorghe Avasioti, de la grecul Atanasie Dimas. La rândul
lui, Dimas dăduse 1.850 de galbeni (!) municipalităţii, în anul 1833,
pentru proprietatea respectivă.
„În anul 1939, potrivit documentelor Primăriei Brăila, Biserica
Greacă avea o suprafaţă de 1.120 mp, fiind construită exclusiv din
piatră şi cărămidă. Afară de biserica propriu-zisă, mai exista în
administrarea Comunităţii Elene, în aceeaşi zonă, Şcoala Primară de
Fete, precum şi casa parohială, care avea 6 camere şi două antreuri", a precizat consilierul arhivist Ştefania Botez.
La acea vreme, sfântul lăcaş era, cu adevărat, mândria Brăilei.
Din păcate, acum, Biserica Greacă arată destul de rău, mai ales la interior, fiind într-o stare accentuată de degradare.
Dar asta nu-i împiedică pe miile de credincioşi să vină, an de an,
în sfânta vineri din Săptămâna Luminată, să ia apă sfinţită de la
izvorul ce curge de sub sfântul altar, încă de pe vremea lui Vodă Cuza.
