NUMEROLOGIA- INFLUENŢĂ ASUPRA ZILELOR DE NAŞTERE

Ziua de naștere, conform specialiștilor în astrologie și numerologie, ne influențează destinul și spune foarte multe despre noi. Află ce personalitate și ce defecte ai, dar și cât de pasional ești în dragoste, în funcție de ziua în care te-ai născut, așa cum scrie efemeride.ro:

1. Lideri
Personalitate Fire puternica si independenta. Spirit de initiativa si organizare, calitati de lider. Gandire rapida si foarte inventiva. Majoritatea celor nascuti pe 1 sunt ambitiosi, competitivi, apti sa-si croiasca un drum in viata si dornici sa atinga succesul. Nu le place sa li se dicteze ce trebuie sa faca si au oroare de rutina. Curajosi, loiali si usor idealisti, au nevoie de un scop, o provocare, un tel. Detin darul minunat de a-i motiva pe ceilalti.
Defecte Graba, incapatanare, gust pentru risc, agresivitate, individualism si tendinta de forta nota cand lucrurile nu evolueaza in directia sau in ritmul dorit.
Dragoste Pasionati si inclinati catre extreme. Se aprind rapid, sunt predispusi la iubiri fulgeratoare, le place sa cucereasca. Au magnetism si o sexualitate plina de forta.

2. Cooperanți
Personalitate Pasnici si prietenosi, cei nascuti pe 2 depind mult de anturaj si de mediu. Sunt sensibili, afectuosi si au nevoie de atentie. Cauta armonia si siguranta. Diplomatia e o calitate de baza. Sunt buni mediatori si colaboratori. Au intuitii excelente si abilitati psihologice. Iubesc frumosul, au gusturi rafinate si adesea au talente artistice. Atenti la detaliu si perseverenti, le este mai la indemana sa definitiveze un proiect decat sa-l initieze. Nu le place sa iasa in fata, preferand planul sec und.
Defecte Timiditate, neincredere, vulnerabilitate, nervozitate, lipsa de combativitate, pesimism si inclinatia de a accepta prea multe compromisuri.
Dragoste Sunt romantici, tandri si foarte sentimentali. Iubirile lor se nasc mai lent, prin tatonari succesive, sunt profunde, linistite si discrete.

 3. Imaginativi
Personalitate Inspirati, plini de vitalitate, sociabili, veseli si entuziasti, cei nascuti pe 3 au capacitatea de a le transmite celorlalti emotiile, mai ales in dragoste si in arta. Au charisma, gratie, stralucire. Sunt imaginativi, au simtul culorii, scenei, micului si marelui ecran. Scriu frumos. Buni comunicatori, se descurca minunat in negocieri si vanzari. Inteligenta ascutita si spontana e dublata de o mare sete de cunoastere.
Defecte Superficialitate, nestatornicie, toane, frivolitate, nerabdare si tendinta de a risipi, de a trai mai scump decat le ingaduie veniturile.
Dragoste Reactioneaza viu la stimulii erotici, sunt afectuosi, atragatori si foarte cautati de sexul opus. Se poate sa umble din floare-n floare pana intalnesc partenerul potrivit, dar, cand il intalnesc, ii sunt foarte devotati.

4. Conștiincioși
Personalitate Disciplinati si responsabili, cei nascuti pe 4 isi iau sarcinile in serios, atat in profesie, cat si in viata particulara. Sunt oameni cu principii, cu simt moral. Iubesc munca, dau dovada de metoda, disciplina si precizie. Foarte realisti, trebuie mai intai sa vada ca sa creada, vor situatii clare si construiesc doar pe teren verificat si solid. Sunt rezervati si mandri (dar nu aroganti), insa au intelegere pentru ceilalti, carora le inspira incredere.
Defecte Rigiditate, incordare, scepticism, incapatanare si pornirea de a-si reprima emotiile, ceea ce poate antrena o serie de frustrari.
Dragoste Nu agreeaza efuziunile amoroase, sunt prudenti si nu isi daruiesc inima prea usor. Chiar daca par mai reci, leaga relatii temeinice, sunt fideli si isi pretuiesc partenerul de viata.

5. Isteți
Personalitate Inteligenti, inventivi si foarte curiosi, cei nascuti pe 5 stiu totul despre orice sau macar cate un pic din toate si au marele talent de a gasi rapid solutii la orice problema. Mereu in cautarea noului, sunt adaptabili, progresisti si deschisi catre schimbari. Le place sa calatoreasca, sa cunoasca fete noi, sa comunice, sa socializeze. Iubesc libertatea, nu suporta restrictiile si cauta mereu provocarile, mai ales pe cele de natura intelectuala.
Defecte Neliniste, nerabdare, impulsivitate, incapatanare si inclinatia catre excese (mancare, alcool, sex, medicamente sau droguri), cu efecte nocive asupra sanatatii.
Dragoste Au o mare putere de seductie, de care insa nu sunt intotdeauna constienti, mai ales in prima tinerete. Romantici si pasionali, au nevoie de un partener cu care sa rezoneze mental si spiritual.

6. Familiști
Personalitate Intelegatori, sociabili si generosi, cei nascuti pe 6 sunt fericiti cand pun umarul la fericirea altora, in special a familiei. Vor urmari calea de mijloc, armonia. Sunt corecti, de incredere si sar in ajutorul semenilor. Stiu sa-i ingrijeasca, sa-i trateze, sa-i aline, si incurajeze. Au virtuti medicale sau terapeutice. Au simt estetic, imaginativ si artistic. Bunastarea si linistea caminului raman insa telurile lor majore.
Defecte Sunt oscilanti, au inertie, sentimente extreme si vulnerabile, credulitate, slabiciune in fata rugamintilor, laudelor si linguselilor.
Dragoste Au sentimente puternice si sunt foarte tandri. Pot avea mai multe relatii, dar, cand gasesc omul potrivit, isi gasesc tihna si echilibrul. Stiu sa-si faca partenerul fericit..

7. Înțelepți
Personalitate Capabili de o perceptie profunda si analitica, cei nascuti pe 7 sunt inclinati spre cultura, spiritualitate, filozofie, stiinta si tehnica. Ii atrag misterele, lucrurile oculte. Dispun de vaste facultati mentale, au spirit de observatie si o intuitie deosebit de dezvoltata. Prefera sa lucreze singuri si duc la bun sfarsit ceea ce incep. Introvertiti, meditativi si uneori enigmatici, au totusi un caracter puternic si plin de curaj.
Defecte Egocentrism, obstinatie, orgoliu si faptul ca-si exteriorizeaza greu sentimentele, ceea ce le poate aduce neajunsuri relationale.
Dragoste Isi traiesc intens emotiile, dar nu le dau frau liber, si ii considera pe cei care o fac drept labili sau imaturi. Distanti, exigenti, critici si crispati, isi reduc singuri sansele de fericire afectiva.

8. Businessmeni
Personalitate Avand o personalitate de anvergura, ambitioasa si plina de forta, cei nascuti pe data de 8 detesta mediocritatea. Nu se tem de nimic, au initiativa, talent org ani zatoric, putere de munca, sunt competitivi si originali. Isi folosesc inzestrarea nativa pentru a porni pe cont propriu, pentru a fauri si dezvolta, de cele mai multe ori cu rezultate spectaculoase.. Au simtul afacerilor si al banului. Asocierile le lasa adesea un gust amar.
Defecte Tendinte dominatoare sau extremiste, nerabdare, impulsivitate. Sansele irosite, lipsa de scrupule, greseala de a risca gratuit ceea ce au construit sau acumulat se razbuna, sau aduc esecuri.
Dragoste Pentru ei, pasiunea e la ordinea zilei. Au un mare apetit sexual, se inflacareaza repede, se daruiesc total, dar le trece repede. Magnetici si fascinanti, cuceresc fara efort.

9. Idealiști
Personalitate Dotati cu vederi largi, marinimie si mult idealism, cei nascuti pe 9 par sa fie destinati unor cauze nobile. Sunt altruisti, caritabili, plini de compasiune, dar dinamici si eficienti. Adesea, joaca un rol important in societate si se implica in actiuni um ani tare sau progresiste. Imaginatia, inspiratia si talentul ii imping frecvent spre sfera artistica. Sunt un pic ciudati, extr ava ganti, rebeli si aventurosi.
Defecte Neliniste, reactii subite si neasteptate, idei fanteziste, inconstanta, orgoliu, lipsa de tact.
Dragoste Cei de sex opus ii gasesc seducatori si fascinanti. Cuceresc usor, dar, romantici si visatori fiind, uneori sufera deziluzii tocmai din cauza credulitatii si naivitatii. In ciuda firii lor contradictorii, isi iubesc sincer familia si pot fi fideli. Au o r ela tie speciala cu copiii.

10. Ambițioși
Personalitate Avand o mentalitate de invingatori, cei nascuti pe 10 sunt razbatatori si isi croiesc drumul in viata fara sa aiba nevoie de sprijin. Sunt puternici, curajosi, dinamici, siguri pe ei si foarte ambitiosi. Au spirit de comanda, abili-tati strategice si manageriale, sunt inventivi. Raspund prompt la provocari. In general, ajung oameni de succes, mai cu seama cand isi stabilesc obiective precise si constructive. Pretuiesc prietenia si o cinstesc prin loialitate si devotament.
Defecte Fire iute, posesivitate, gelozie, idei fixe, tendinte dominatoare, refractare la sfaturile venite de la ceilalti.
Dragoste Au iubiri intense, sunt pasionali. Poseda o mare forta de atractie, iar faptul ca sunt eleganti le sporeste farmecul. Le place sa cucereasca, dar trebuie stimulati incontinuu, pentru ca altfel se plictisesc.

11. Inspirați
Personalitate Cei nascuti pe 11 sunt dintre “cei alesi”.. Se disting prin insusiri aparte: vocatie, iluminare, inspiratie, intuitie, imaginatie, abnegatie. Sunt niste idealisti cu un destin deseori special, calauzit de puterea convingerilor si marcat frecvent de un talent timpuriu, de o revelatie sau de chemarea unei misiuni. Au forta morala, sunt intelepti si diplomati. Le place studiul. Pot avea o perceptie ascutita, pana la aparitia unor m ani festari parapsihice.
Defecte Lipsa de realism, exaltare, excentricitate, aroganta, individualism.
Dragoste Sunt romantici, sensibili, au sentimente nobile si tendinta de a idealiza fiinta iubita. Au nevoie de un partener de viata cu care sa comunice spiritual, dar care sa aiba in paralel ceva mai mult simt practic decat au ei.

12.Artiști
Personalitate Fie ca evolueaza sau nu in domeniul artelor, cei nascuti pe 12 au un simt dramatic dezvoltat si pun talent in ceea ce fac, chiar daca e vorba doar de lucruri banale.. Au o fire prietenoasa, le place sa socializeze, sa lucreze in colaborare. Sunt liantul grupului si sufletul petrecerilor. Ii maguleste sa se afle in centrul atentiei. Energici si dornici de schimbari, sunt mereu in miscare, preocupati mereu de altceva.
Defecte Stari de spirit schimbatoare, nervozitate, instabilitate, dispersie, atribute care ii pot impiedica sa-si exploateze resursele.
Dragoste Inclinati mai mult spre flirt decat spre ceva serios, arareori au legaturi stabile.. Chiar si atunci cand iubesc sincer, independenta lor si dorinta de a face doar ce ii taie capul, indiferent ca celalalt este sau nu de acord, pot compromite relatia.

13. Profesioniști
Personalitate Uzand de calitati precum simt practic, creativitate si disciplina, cei nascuti pe 13 au darul de a sti sa imbine frumosul cu durabilul si functionalul. Sunt oameni realisti, logici, org ani zati, meticulosi si de incredere, care pun pret pe munca, familie si traditie. Profesia e de baza pentru ei, dar este esential sa le placa ceea ce fac. Se poate sa-si schimbe ocupatia pana isi gasesc vocatia, dar cand o gasesc, fac o arta din meserie. Sunt, in general, seriosi, vorbesc putin, sincer si cu miez.
Defecte Rigiditate, incapatanare, conservatorism, scepticism, care pot bloca accesul la o serie de oportunitati. Le trebuie mai multa deschidere.
Dragoste Au sentimente profunde si statornice. Prudenti, se leaga greu, in timp. Chiar daca nu sunt prea expansivi in dragoste, au un farmec special.

14. Jucători
Personalitate Curiosi, independenti si adaptabili, cei nascuti pe 14 au nevoie de informatie, provocari si schimbare. Sunt curajosi, risca deseori si cred in steaua lor norocoasa, ava nd o fire de jucator.. Inteligenti, ingeniosi, practici si creativi, gasesc rapid solutii la orice si sunt talentati in multe domenii. Daca isi consacra aptitudinile unei cariere pe placul lor, daca fac apel la vointa si realismul cu care sunt dotati, pot munci foarte mult si pot atinge mari succese. Altfel, s-ar putea irosi in van…
Defecte Impulsivitate, lipsa de echilibru, inclinatie catre dependente (alcool, tutun, mancare, medicamente, droguri, jocuri).
Dragoste Fermecatori si plini de temperament, nu duc lipsa de oferte. Totusi, prefera sa aleaga, nu sa fie alesi. Au o viata sentimentala bogata si adesea destul de furtunoasa.

15. Creativi
Personalitate Pentru cei nascuti pe 15 familia pare a fi cel mai important lucru din lume. Totusi, au propriile lor nevoi, care nu trebuie neglijate, cum ar fi: de a-si exersa talentele si functiile mentale, de a dovedi ca pot functiona independent, fara sprijinul altora, de a se pune in slujba unei cauze sau a unei activitati caritabile. Sunt sensibili si generosi, au talent pentru arte si deprind usor limbile straine. Sunt curiosi, dornici sa calatoreasca si sa invete lucruri noi.
Defecte Neincredere, timiditate, sensibilitate exagerata, mai ales la critici sau la lipsa de atentie a celorlalti.
Dragoste Sentimentali, visatori si senzuali, sunt insetati de dragoste. Uneori tind sa-si faca iluzii, sa se lege de persoane nepotrivite. Cu timpul, invata sa isi gestioneze mult mai bine enorma afectivitate..

16. Spirituali
Personalitate Intuitivi, inteligenti, analitici si profunzi, sunt aplecati spre cercetarea subiectelor serioase, de fond, interesati de cultura, filozofie, religie, etica, psihologie, legislatie, ezoterism.Chiar daca lumea spiritului predomina, implinirea vine doar daca au o familie si o buna integrare sociala. Darul de a aprofunda poate face din ei excelenti specialisti sau experti foarte apreciati.
Defecte Dogmatism, suficienta, v ani tate, spirit de contradictie, spirit critic.
Dragoste Au sentimente adanci, dar nu si le exteriorizeaza usor. Adesea, se indragostesc de persoane diferite de ei ca temperament, varsta, preocupari, etc. Cand decid sa-si intemeieze o familie, aleg parteneri stabili, de incredere.

17. Manageri
Personalitate Ambitiosi, plini de energie si cu o viziune larga si sintetica, au un talent special pentru afaceri. Sunt excelenti org ani zatori, manageri si promotori. Au o minte iute, progresista,
cuprinzatoare. Proiectele lor sunt ample si indraznete, mijloacele de implinire sunt originale, ingenioase si eficiente. Pot sa faca bani , uneori chiar foarte multi, dar nu banul este scopul, ci provocarea de a realiza ceva deosebit. Pot avea in paralel si preocupari spirituale.
Defecte Spirit autoritar, impulsivitate, simt al posesiunii, lipsa de scrupule, obsesia controlului si a puterii.
Dragoste Personalitatea lor radianta si plina de forta atrage ca un magnet. Au mai multe iubiri, mai toate intense; adesea, trebuie sa faca o alegere importanta in viata lor sentimentala.

18. Finaliști
Personalitate Capabili, cu caracter puternic, curajosi si hotarati, cei nascuti pe 18 implinesc aproape mereu ce-si pun in minte. Sunt independenti, inflacarati si idealisti, dar nu pana intr-atat incat sa piarda contactul cu realitatea. Au un acut simt al afacerilor si al banului, pot sa administreze firme mari si prospere. Au succes mai ales in comert si servicii. Pot sa fie fini psihologi, pot avea talent artistic, ba chiar si politic!
Defecte Incapatanare, despotism, dificultatea de a intelege si a ierta; de evitat gandurile de razbunare, care se pot intoarce impotriva lor.
Dragoste Au sentimente pasionale, arzatoare, pe care nu se tem sa si le exprime, ba chiar sa le insoteasca de gesturi impresionante, dramatice. Chiar daca nu sunt exemplu de fidelitate, isi respecta si ocrotesc familia.

19. Hotărâți
Personalitate Hotarati si mari iubitori de libertate, cei nascuti pe 19 nu fac decat ce doresc ei. Sunt ambitiosi si manati de imboldul de a reusi, de a castiga putere, de a ajunge sa fie recunoscuti si respectati. Organizati si eficienti, ajung sa fie piloni de rezistenta ai sec torului in
care activeaza. Au aspiratii nobile, sunt intuitivi si inzestrati cu imaginatie si talent. Iubesc noul si schimbul de idei. Navalnici, isi controleaza emotiile cu destula abilitate.
Defecte Neliniste, stari de spirit schimbatoare, orgoliu, infatuare, impresia ca sunt superiori celorlalti.
Dragoste Au o sexualitate puternica si mult farmec.. Iubesc cu pasiune, insa nu le place sa-si etaleze sentimentele in public. Sunt capabili de sacrificiu pentru omul iubit.

20. Sensibili
Personalitate Foarte sensibili la mediu, cei nascuti pe 20 isi ‘acordeaza’ emotiile la acesta. Aspira la armonie, frumusete si afectiune. Desi par linistiti si retrasi, au cultul prieteniei si sunt facuti sa traiasca in cuplu. Sunt foarte buni colaboratori, asociati sau consultanti, aportul lor este deosebit de pretios, dar nu le place sa iasa in fata. Au o gandire profunda, analitica si imaginativa, serioasa; sunt atenti la detalii.
Defecte Reticenta, lipsa de incredere in propriile forte. Incapacitatea de a refuza ii face usor de exploatat.
Dragoste Pot darui mult, dar cer mult in schimb. Au nevoie de iubire si caldura, atingeri tandre si vorbe dulci.. Sunt parteneri fideli, intelegatori si diplomati.

21. Sociabili
Personalitate Comunicativi si foarte deschisi catre ceilalti, cei nascuti pe 21 au un talent social innascut. Detin darul de a-i antrena, entuziasma, atrage, inveseli pe oameni. Se remarca la petreceri sau alte  mondene. Sunt plini de vitalitate, iuti la minte, talentati. Au putere de convingere, sunt extrem de dotati pentru intermedieri si vanzari. Provocarea, pentru ei, este canalizarea aptitudinilor catre scopuri precise si perseverenta in atingerea lor.
Defecte Instabilitate, lipsa de disciplina, superficialitate, tendinta de a se risipi in mai multe directii fara sa finalizeze.
Dragoste Sclipitori si plini de farmec, nu intampina nici o dificultate in a lega o r ela tie. Problema se poate ivi in a o mentine… Le trebuie un partener ager si sensibil, dar ceva mai stabil..

22. Plutocrați
Personalitate Dispun de forta, stap ani re de sine, o mare ambitie si au spirit de anvergura. Au un caracter puternic, simt practic, creativitate, initiativa, talent de lider si abilitatea de a-i influenta pe ceilalti. Actiunile lor se indreapta catre afaceri de mare intindere, imperii financiare, putere politica, faima. Orientarea spre material predomina, iar pornirea de a acumula, de a face avere ii propulseaza adesea in lumea plutocratiei. Destinul lor e maret, promitator, dar poate fi si dificil.
Defecte Infumurare, lipsa de scrupule, inflexibilitate, nesiguranta, lacomie, tendinte acaparatoare si m ani pulative.
Dragoste Sentimentele lor nu cunosc cale de mijloc: iubesc sau detesta. Cauta un partener din ac ela si aluat, cu aceleasi ambitii – de preferat, care provine dintr-o clasa sociala de varf.

23. Spontani
Personalitate Inteligenti, flexibili, agili si ingeniosi, cei nascuti pe 23 au o mare capacitate de adaptare. Reactioneaza spontan, rapid si adecvat. Pentru ei, viata este o aventura, in care pot experimenta mereu ceva nou si incitant. Socializeaza usor si au darul comunicarii. Imaginativi si perspicace, au talente diverse si interese multiple. Au un destin schimbator, dar nu le lipseste sansa.
Defecte Inconstanta, nerabdare, lipsa de tenacitate, inclinatii catre dependente (mai ales alcool, mancare, tutun, eventual droguri).
Dragoste Sunt afectuosi si sensibili, dar marea lor curiozitate ii indreapta spre mai multe r ela tii, dintre care unele nepotrivite sau imposibile. Isi doresc totusi un echilibru afectiv, asa ca pana la urma fac tot posibilul sa fondeze o casnicie armonioasa si stabila.

24. Prietenoși
Personalitate Marinimosi, saritori si gata sa raspunda prompt la solicitari, cei nascuti pe 24 sunt foarte buni prieteni. Pentru ei, cercul apropiatilor este sfant si sunt gata sa faca sacrificii pentru a pastra bunele relatii. Pe umarul lor fidel si devotat poti sa te sprijini sau sa plangi. Altfel, sunt persoane casnice si responsabile, dar care au adesea, gratie sensibilitatii, veleitati artistice, mai ales dramatice sau actoricesti.
Defecte Prea mare sensibilitate, emotivitate, indulgenta exagerata, de care altii pot incerca sa abuzeze; indolenta.
Dragoste Sunt romantici, au emotii puternice, le place sa-si arate dragostea. Au o enorma nevoie de afectiune. Sunt placuti de sexul opus si pot avea avantaje prin intermediul lor. Plini de farmec, sunt iubiti de partenerii lor.

25. Intelectuali
Personalitate Posesori ai unei judecati logice si patrunzatoare, cei nascuti pe 25 stralucesc prin facultatile intelectuale si prin dorinta de studiu, de instruire. Le place sa afle, sa cerceteze, sa investigheze si trebuie incurajati de mici in aceasta directie, fiindca este pacat ca inzestrarea lor sa nu fie folosita. Au o intuitie excelenta, pe care trebuie sa se obisnuiasca sa o asculte. Firi care nu suporta restrictiile si care prefera sa lucreze independent, in liniste, retrasi.
Defecte Raceala, aroganta, atitudine de superioritate, spirit critic, melancolie.
Dragoste Sensibilitatea lor afectiva este mare, dar se feresc sa lase sa se vada acest lucru. Sunt retinuti, nu isi comunica emotiile si reusesc anevoie sa lege ori sa mentina o r ela tie. Au putere de atractie, dar sunt greu de inteles.

26. Afaceriști
Personalitate Energici, eficienti si ambitiosi, cei nascuti pe 26 au stofa de afaceristi. Sunt buni organizatori, inteligenti, realisti, cu viziune de ansamblu si putere de razbatere. Se descurca excelent in hatisul finantelor. Managementul lor este diplomatic si cooperant. Relatiile sociale si familia conteaza pentru ei cel putin la fel de mult cat cariera. Isi gasesc siguranta cand stabilesc un echilibru intre toate acestea.
Defecte Tendinta de a se atasa excesiv de lucruri si oameni, scepticism, ranchiuna, gelozie, incapatanare.
Dragoste Au pasiuni devoratoare, pe care se straduiesc sa si le stapaneasca. Pot darui mult in dragoste, dar cer la fel de mult. Dilema lor este cum sa echilibreze setea de absolut cu compromisul necesar mentinerii cuplului, de care au atata nevoie.

27. Organizatori
Personalitate Deschisi la minte, dinamici, entuziasti si idealisti, au darul de a-i inspira si organiza pe ceilalti. Sunt autoritari fara sa fie duri. Au talente multiple. Ii intalnim des in mediul cultural, stiintific, politic, artistic. Sunt performanti in comunicare, relationeaza usor, iubesc calatoriile. Au simt social. Cu cat fac mai mult pentru ceilalti, cu atat vor primi mai mult in schimb.
Defecte Exigenta, tendinta de a dezvolta atasamente nocive; au adesea senzatia ca nu au primit ce merita.
Dragoste Fascineaza prin tinuta si charisma. Sunt romantici si isi exprima simtamintele cu patos, uneori putin cam prea dramatic. Poarta inconstient in minte portretul partenerului ideal, ceea ce poate fi un handicap in calea implinirii afective.

28. Asociați
Personalitate Plini de initiativa si manati de dorinta de a se impune, cei nascuti pe 28 au stofa de lider, dar au mai mare succes in asociere decat singuri. Au o fire puternica, dar contradictorie. Cooperanti si totodata independenti, se simt in largul lor cand au libertate de miscare, insa au nevoie de incurajari pentru a reusi. Sunt, prin excelenta, niste initiatori si le trebuie cineva care sa finalizeze ceea ce ei incep. Buni strategi, au o minte analitica, novatoare si lucida, care vede bine in perspectiva.
Defecte Incapatanare, rigiditate, iritabilitate, agresivitate, inclinatie spre risc.
Dragoste Pasionali, plini de erotism si magnetism sexual. Insetati de iubire, dar rareori au rabdare sa construiasca o relatie stabila. Destin amoros framantat.

29. Vizionari
Personalitate Personaje cu totul speciale, cei nascuti pe 29 se bucura de instincte si intuitii iesite din comun. Sunt niste vizionari. Detesta banalitatea, au teluri inalte si proiecte ambitioase. Pot face multe lucruri in viata, dar le trebuie mereu hrana pentru spirit (cultura,
religie, filozofie, stiinta). Se disting intotdeauna prin ceva si au mare nevoie de atentie. Adesea, spre 30-35 ani , intampina frustrari sau provocari.
Defecte Perioadele de exaltare alterneaza cu cele de deprimare si anxietate; sunt influentabili si imprudenti.
Dragoste Au mult sex appeal, emotii n ava lnice si nevoi afective uriase. Dar relatia de cuplu e o zona fragila, in care nu fac cele mai fericite alegeri. Indoieli, deceptii, neimpliniri.

30. Creativi
Personalitate Daruiti cu sensibilitate, dragoste pentru frumos si o doza neobisnuita de creativitate, cei nascuti pe 30 au un suflet de artist. Cauta armonia, sunt inspirati, au talent si il m ani festa, daca nu prin profesie, cel putin ca hobby. Sunt simpatici, entuziasti, prie-tenosi, au darul vorbirii si multa putere de convingere. Problema lor este ca tind sa se risipeasca in lucruri marunte in loc sa-si focalizeze energiile pentru a-si exploata potentialul.
Defecte Dezordine, lipsa de con sec venta, superficialitate, stari de spirit schimbatoare, incapatanare.
Dragoste Fermecatori, seducatori, tandri si iubitori, cuceresc fara efort. Totusi, au tendinta de a-si controla partenerul, lucru pe care acesta s-ar putea sa nu-l tolereze. Au noroc in dragoste, dar un noroc cam schimbator.

31. Făurari
Personalitate Harnici, priceputi, practici, responsabili si atenti la detaliu, cei nascuti pe 31 sunt niste maestri faurari. Tot ce iese din mana lor este temeinic, frumos si functional. Sunt disciplinati, perseverenti si org ani zati. Au o minte clara, lucida, invata usor, reusesc si in activitatile de natura intelectuala. Sunt oameni cu principii, care pun pret pe familie, traditie, munca.
Defecte Rigiditate, incapatanare, intransigenta, avaritie, orgoliu.
Dragoste Au sentimente profunde, pe care le exteriorizeaza doar atunci cand sunt siguri ca nu vor fi respinsi. Nu se lasa dusi de valul pasiunii, iar iubirea lor se instaleaza progresiv, in timp. Sunt loiali partenerului si familiei.
A.G.Adamescu, AMPress
Sursa: http://ampress.ro/fapt-divers/ziua-in-care-ne-am-nascut-spune-multe-despre-noi-vezi-ce-personalitate-dar-si-ce-defecte-ai-in-functie-de-ziua-de-nastere/

Mihail Eminescu - UCIS DE MASONI precum Maiorescu!

Treptat ies la iveală legături pe care anevoie le-am fi descoperit din frânturile de informaţii oficiale, ori oficioase ale vremii. Glasul său, unic în concertul politicianismului vremii, trebuia să fie stins. Supăra mult adevărul său, al căutătorului de Absolut! Căci pentru el, nu exista adevărul de conjunctură al partidelor, ci doar adevărul naţiei româneşti pentru care a trăit şi pentru care a fost sacrificat, cu tăcuta complicitate a unor personaje malefice.

Zoe Dumitrescu Buşulenga

Istoria oficială a vieţii lui Mihai Eminescu a impus un şablon convenabil. Conform acestuia, Eminescu ar fi fost o fiinţă labilă, neadaptată, pierdută în lumea sa de poet şi ar fi murit nebun, bolnav de sifilis şi alcoolic.
Istoria sa reală este însă cu totul alta. Eminescu a fost de fapt un om puternic, de o luciditate excepţională, bine ancorat în realitatea socială şi mai ales politică a vremurilor zbuciumate în care a trăit, un militant activ pentru drepturile românilor din Ardeal şi pentru unitatea naţională, un ziarist de excepţie, un vizionar, un reformator.
Eminescu a fost declarat nebun şi internat la psihiatrie într-un moment în care guvernul României urmărea să încheie un pact umilitor cu Austro-Ungaria, prin care renunţa la pretenţiile asupra Ardealului şi se angaja să îi anihileze pe toţi cei catalogaţi drept „naţionalişti”. Mulţi au renunţat la valorile şi principiile lor pentru a fi scoşi de pe lista proscrişilor.
Eminescu nu a acceptat să facă niciun fel de compromisuri, şi de aceea era cel mai periculos dintre ei. El deranja nu doar prin ceea ce scria, ci mai ales prin faptul că plănuia să pună bazele unei organizaţii independente, aflate în afara controlului francmasoneriei, de trezire şi promovare a spiritului românesc şi de refacere a Daciei mari.
„Mai potoliţi-l pe Eminescu!”

Adevărul despre cum a murit

Mihail Eminescu, ucis la comandă

„Mai potoliţi-l pe Eminescu!”Acesta este mesajul pe care francmasonul şi junimistul P. P. Carp îl transmitea de la Viena mentorului Junimii, francmasonul şi parlamentarul Titu Maiorescu. Comanda va fi executată întocmai de cei din ţară pe 23 iunie 1883. Eminescu avea 33 de ani.
Carp se afla la Viena pentru a stabili ultimele detalii ale unui acord secret cu Tripla Alianţă (Austro-Ungaria, Germania şi Italia), care de altfel a şi fost încheiat pe 18 (30) octombrie 1883. Reputatul eminescolog, profesorul Nicolae Georgescu, lămureşte în ce context a avut loc internarea forţată a lui Eminescu. „Ce voia acest tratat?”, scrie el.
„În primul rând, ca România să se orienteze politic spre Austro-Ungaria. Cu alte cuvinte, România nu mai putea să-şi revendice Ardealul. Acest tratat muta lupta ardelenilor în Ardeal. Bucureştiul era de zece ani dominat cultural de ardeleni, care ridicau puternic vocea pentru eliberarea Ardealului, pentru drepturile românilor care erau asupriţi. Or, tratatul le interzice brusc să protesteze în Bucureşti pentru eliberarea Ardealului. Ioan Slavici este nevoit să fugă din Bucureşti în 1883. Întemeiază Tribuna în 1884. În jurul ei se organizează primele lupte pentru Ardeal. Condiţia semnării tratatului era deci amorţirea vocii pentru Ardeal în Bucureşti. «Directiva de sus» s-a reverberat în diferite moduri la nivel cultural. Declararea nebuniei lui Mihai Eminescu este unul dintre ele.”
Într-adevăr, 28 iunie 1883 este o zi în care se petrec mai multe evenimente importante. Austro-Ungaria rupe relaţiile diplomatice cu România timp de 48 de ore. Cancelarul Germaniei, Otto von Bismark, îi trimite regelui Carol I o telegramă prin care ameninţă România cu războiul. La Bucureşti au loc descinderi şi percheziţii simultane la sediile mai multor organizaţii care luptau pentru Ardeal, printre care şi Societatea Carpaţii, în care activa Eminescu.
Este închis ziarul L’Independance Roumaine şi directorul acestuia, Emil Galli, este expulzat din ţară . La fel şi Zamfir C. Arbore. Societatea Carpaţii este pur şi simplu desfiinţată, în urma unui raport al baronului von Mayr, agent al serviciilor secrete austro-ungare. Intimidaţi de aceste măsuri, o parte din militanţii pentru Ardeal se dezic de ideile lor şi îşi trădează confraţii, pentru a-şi salva propria piele. Printre ei se află Simţion şi Chibici, preşedinţii Societăţii Carpaţii, Ocăşeanu şi Siderescu, membri în conducerea aceleaşi societăţi, Grigore Ventura, ziarist la L’Independance Roumaine, acelaşi pe care Caragiale îl ridiculizase în personajul Rică Venturiano. În semn de obedienţă, toţi aceştia se vor implica plini de zel în acţiunea de internare forţată a lui Eminescu.

De ce era atât de incomod Eminescu?

Privită în acest context, nebunia lui Eminescu, ca şi detaliile internării sale, capătă o nouă dimensiune. Nu mai poate fi vorba de un accident sau de o coincidenţă, ci de executarea comenzii trasate de la Viena : „Mai potoliţi-l pe Eminescu!”
În perioada care va urma se fac eforturi importante pentru a convinge Tripla Alianţă că situaţia din România este sub control. Regina Elisabeta, Regele Carol I, primul-ministru Brătianu, P. P. Carp şi Titu Maiorescu merg în Germania pentru a calma spiritele. Ministrul de externe, D. A. Sturdza, ministrul C. Stătescu şi Petre Grădişteanu merg la Viena, unde Grădişteanu îşi cere personal scuze pentru organizarea sărbătorii de la Iaşi, unde fusese dezvelită statuia lui Ştefan cel Mare şi fusese citită poezia manifest a lui Eminescu, Doina.
Judecând după măsurile luate împotriva lui, Eminescu era cel mai incomod. Spre deosebire de ceilalţi, el nu putea fi convins cu niciun chip să renunţe la ideile şi principiile sale. Eminescu era membru activ în mai multe organizaţii care luptau pentru drepturile românilor din Ardeal: Românismul (care respingea chiar aducerea lui Carol I ca rege), Orientul, România Jună, Societatea Carpaţii, din care făcea parte şi Slavici. Cu astfel de preocupări, nu este de mirare că era constant urmărit atât de poliţia şi serviciile secrete româneşti, cât şi de cele austro-ungare. În anturajul său erau infiltraţi mai mulţi informatori, printre care se număra şi Ocăşanu de la Societatea Carpaţii.
La 7 iunie 1882, baronul Von Mayr îi trimitea contelui Kalnoky, ministrul Casei Imperiale austro-ungare, o notă informativă în care arăta: „Societatea Carpaţii a ţinut în 4 ale lunii în curs, o întrunire publică cu un sens secret. Dintr-o sursă sigură, am fost informat despre această întrunire [n.n după toate probabilităţile sursa era chiar Titu Maiorescu]. S-a stabilit că lupta împotriva Austro-Ungariei să fie continuată. Eminescu, redactor principal la Timpul, a făcut propunerea ca studenţii transilvăneni de naţionalitate română, care frecventează instituţiile de învăţământ din România pentru a se instrui, să fie puşi să acţioneze în timpul vacanţei în locurile natale pentru a orienta opinia publică în direcţia unei Dacii Mari.”
Această notă a dus în final la desfiinţarea Societăţii Carpaţi.
Activitatea sa ca jurnalist îl făcea cu atât mai periculos, cu cât avea şi pârghiile necesare pentru a acţiona: ideile sale erau exprimate în mod magistral într-un ziar, Timpul, pe care îl transformase în cotidian naţional.
În această publicaţie demascase corupţia politicienilor români şi grasele comisioane pe care aceştia le încasaseră din concesionarea căilor ferate. Scrisese despre condiţionările umilitoare impuse României de puterile europene, în schimbul recunoaşterii Independenţei. În 1880 declanşase o incitantă campanie de presă privind „chestiunea dunăreană”, problemă sensibilă pentru marile puteri europene. Participase activ la Iaşi la inaugurarea statuii lui Ştefan cel Mare şi citise acolo în faţa mulţumii poezia manifest Doina.
Acest eveniment naţional deranjase foarte mult puterile occidentale. În sfârşit, chiar în dimineaţa zilei în care avea să fie dus cu forţa la balamuc, apăruse în Timpul un alt articol. Intitulat „Pentru libertatea presei şi a jurnalistului”, acesta era un protest la adresa încălcării dreptului la liberă exprimare şi demasca măsurile represive luate de guvernul Brătianu împotriva jurnalistului Emil Galli.

Titu Maiorescu pregătise internarea lui Eminescu încă de la primele ore ale dimineţii

Varianta cea mai des vehiculată despre cele petrecute pe 28 iunie 1883 este următoarea: În dimineaţa acelei zile, Eminescu s-ar fi trezit cu noaptea în cap şi lovit de nebunie ar fi început să se certe cu soţia lui Slavici, la care locuia în gazdă, Ecaterina Szöke Magyarosy. Aceasta îi trimite la orele şase dimineaţa un bilet lui Maiorescu, cerându-i să o scape de Eminescu.
Maiorescu ia o măsură de excepţie – în loc să meargă direct la Slavici acasă, pentru a o salva pe soţia acestuia de „nebun”, se duce împreună cu Constantin Simţion, preşedintele Societăţii Carpaţi, la spitalul doctorului Şuţu şi, pentru suma de 300 de lei, aranjează internarea imediată a lui Eminescu. A doua ciudăţenie, Maiorescu, bazându-se exclusiv pe spusele acestei femei, cere direct internarea, şi nu examinarea lui Eminescu de către doctorul Şuţu, aşa cum ar fi fost firesc.
Întors acasă, se pomeneşte însă cu Eminescu, care avea cu el un exemplar din ziarul Timpul, în care tocmai îi apăruse articolul despre Emile Galli. Maiorescu nu-l întreabă nimic despre incidentul de dimineaţă cu doamna Slavici (presupunând că acesta ar fi avut într-adevăr loc). Îl trimite însă la sediul Societăţii Carpaţi, unde Poliţia făcea percheziţie, pentru a se întâlni chipurile cu Simţion, complicele său la internare.
„Numai, de s-ar face asta fără greutate” scrie Maiorescu în jurnalul său în dimineaţa zilei de 28 iunie 1883, după ce petrecuse o noapte de nesomn, sub apăsarea a ceea ce ştia că va face a doua zi. Nu se va face însă „fără greutate”, aşa cum îşi dorea Maiorescu, căci Eminescu îşi schimbă traseul. Nu se duce la Societatea Carpaţii, unde totul s-ar fi făcut fără martori, ci la Capşa. La acea vreme Capşa nu era doar un local de lux, ci şi sediul Ambasadei SUA şi reşedinţa mai multor ambasadori occidentali. Eminescu se duce la Capşa în speranţa de a semnala abuzurile guvernului acestor diplomaţi şi în special ambasadorului SUA, Eugene Schuyler, pe care îl cunoştea personal şi care era un fervent apărător al drepturilor omului. Orchestratorii monstruosului complot sunt nevoiţi să îşi schimbe planul.

Scena cu pistolul relatată de Grigore Ventura – o nouă înscenare

La Capşa, Eminescu este abordat de Grigore Ventura. Aici, conform declaraţiilor lui Ventura, Eminescu ar fi început să ţină un discurs „politico-socialo-naţional” înfierbântat, ar fi scos un pistol, ar fi ameninţat-o pe soţia patronului şi ar fi strigat „la toate aceste nu-i decât un leac. Să îl împuşc pe rege!”. Semne clare de nebunie! Ventura, în loc să îl calmeze, îi ţine isonul şi îi propune să meargă împreună la palatul Cotroceni. Ajunşi acolo află că Regele nu este în Bucureşti. Pe drumul de întoarcere, Ventura îl duce pe Eminescu la băile publice Mitraşevski, îl lasă într-una din camere şi apoi alertează Poliţia că un nebun s-a închis în baia publică. Îi cheamă la faţa locului pe alţi doi membri ai Societăţii Carpaţi, Siderescu şi Ocăşanu. Ca un făcut, cei doi au cu ei o cămaşă de forţă. Intră în baie, îl imobilizează pe Eminescu şi spre orele 19 îl duc la stabilimentul Şuţu, unde avea deja rezervat un loc de cu noaptea în cap.
Scena cu pistolul de la Capşa şi declaraţia lui Eminescu că îl va omorî pe Rege sunt piesele de rezistenţă ale tezei nebuniei sale. Ele sunt relatate însă doar de o singură persoană, Grigore Ventura, care va povesti acest episod în stânga şi dreapta, dar va ezita să scrie totuşi despre el, deşi era ziarist. Scena va fi consemnată de-abia în octombrie 1911 de Al. Ciurcu într-un articol apărut în Adevărul, „Eminescu, din amintirile mele”.
Povestea lui Grigore Ventura nu stă însă deloc în picioare din mai multe motive. În primul rând, Ventura susţine că a asistat la toate evenimentele din acea zi. Fiind principalul martor, ar fi trebuit să apară în procesul verbal încheiat de Poliţie, ori numele său nu apare deloc.Ventura susţine că el este cel care a alertat Poliţia, ori în procesul verbal este consemnat că poliţia a fost sesizată de domnii Ocăşeanu şi Siderescu. Aceştia dau însă detalii pe care nu aveau cum să le cunoască, întrucât nu fuseseră prezenţi la faţa locului. Ceea ce arată că cineva îi informase. Acesta nu poate fi decât Ventura, care a avut rolul de a-l intercepta pe Eminescu şi a face în aşa fel încât acesta să poată fi luat pe sus dintr-un loc izolat şi dus la psihiatrie, în condiţiile în care primul plan imaginat de Maiorescu căzuse. Ventura a imaginat apoi şi a răspândit povestea cu pistolul pentru a crea impresia că Eminescu era nebun şi a justifica astfel internarea.
Celălalt martor al acestei scene, doamna Vautier, soţia patronului de la Capşa, despre care Ventura spune că a fost persoana ameninţată cu pistolul de Eminescu, nu menţionează în memoriile sale publicate la Paris în 1909, absolut nimic despre această scenă, care, dacă ar fi avut loc, ar fi trebuit să o fi marcat profund. Eminescu declară că vrea să îl împuşte pe Rege, ori era puţin probabil ca el, în calitate de ziarist să nu ştie că Regele era plecat de câteva zile la Sinaia.
În procesul verbal întocmit de Poliţie nu se aminteşte nimic de vreo armă, ci doar că „Eminescu a venit singur la Băile Mitraşevschi, şi fiind atins de alienaţie mintală s-a încuiat singur pe dinăuntru şi a refuzat să deschidă”. La locul faptei ajung, Simţion, Siderescu si Ocăşeanu de la Societatea Carpaţii, care aveau încă de dimineaţă misiune de la Maiorescu să îl ducă la casa de nebuni a doctorului Şuţu. Aceştia intră în baia unde Eminescu se află în apă, dezbrăcat. Eminescu le cere să iasă. Îl imobilizează şi îi pun cămaşa de forţă. Între timp Poliţia îi perchiziţionează locuinţa, îi ridică bunurile, îi umblă prin hârtii şi manuscrise, sperând să descopere ceva compromiţător. Totul se petrece cu complicitatea soţiei lui Slavici. Poliţia nu va deschide o anchetă, aşa cum proceda de obicei şi cerea legea. Omiterea lui Ventura din procesul verbal al Poliţiei nu este întâmplătoare. Varianta că Eminescu a venit singur şi s-a închis în baie era mai credibilă pentru teza nebuniei, decât cea în care era adus de Ventura şi care ar fi putut atrage suspiciuni.

Omorât lent prin otrăvire cu mercur

De la Băile Mitraşevschi Eminescu este dus direct în stabilimentul doctorului Şuţu, unde tratamentul aplicat îl transformă într-o legumă. Niciun alt bolnav nu mai este acceptat pentru internare în acea perioadă, chipurile pentru a nu-i deranja liniştea lui Eminescu,
Fiica lui Titu Maiorescu, Livia, îi scrie lui I.. E. Torouţiu despre modul în care era tratat Eminescu la Şuţu în următorii termeni: „Aş vrea să vă spun că toţi domnii care cercetează mintea lui Eminescu au un mare cusur: ils cherchent midi à 14 heures” (caută miezul zilei la ora 14).
În noiembrie 1883, la insistenţele unor prieteni, printre care Emilia Humpel, Eminescu este transferat într-un sanatoriu din Viena. Titu Maiorescu, care ştia cel mai bine că Eminescu nu este nebun şi medicii din Viena îşi vor da uşor seama de aceasta, se opune la început vehement. În cele din urmă cedează, gândindu-se că este mult mai important să îl ţină pe Eminescu departe de ţară.
Eminescu ştia foarte bine ce i se înscenase şi odată reîntors în ţară a făcut chiar eforturi pentru o campanie de presă în favoarea sa. Privit însă ca un nebun, nimeni nu i-a acordat dreptul la replică. Într-o scrisoare adresată în ianuarie 1887 lui Gheorghe Panu el scrie: „S-a răspândit prin ziare ştirea că aş fi grav bolnav. Toate aceste zvonuri, lipsite de orice fundament, sunt răspândite poate cu rea credinţă, încât şi dl. C. Mille, într-unul din articolele sale, a găsit motiv de-a vorbi de boala mea pretinsă. Te rog a spune tuturor că se află în deplină eroare şi că afară de suferinţa mea de picioare, nu am absolut nimic .. Un mic dementi (dezminţire) în organul (ziarul) dumitale n-ar strica..”
Timp de mai bine de o lună, medicii austrieci nu reuşesc să îşi dea seama deloc de ce boală suferă Eminescu. În decembrie, îl declară sănătos şi recomandă externarea. Nimeni nu are însă interesul să îl readucă în ţară , cu atât mai puţin Maiorescu. Medicul austriac, Obersteiner, îi cere în repetate rânduri să îl scoată pe Eminescu din spital, unde nu-şi are locul printre bolnavii psihic. Fişele de observaţie medicală din timpul şederii în sanatoriul austriac dispar într-un mod misterios, pentru a nu distruge mitul nebuniei lui Eminescu.
Tot Maiorescu aranjează ca Eminescu să plece în Italia, sub atenta supraveghere a unui om de încredere, chipurile „pentru a se reface”. La întoarcerea din Italia, Eminescu vrea să vină la Bucureşti, dar Maiorescu face tot posibilul să îl ţină departe de capitală. Toate munca sa, cărţile, notele de lectură, manuscrisele se află la Bucureşti, la Maiorescu… Prin intermediul diverşilor prieteni, Eminescu îi cere în mod repetat acestuia să îi înapoieze „lada cu cărţi”, fără de care ar fi trebuit să îşi reia toată munca de la zero. Maiorescu este de neînduplecat.
Cum nu se cuminţeşte, este trimis tot cu forţa la ospiciul de pe lângă Mânăstirea Neamţ. Eminescu, pe deplin lucid, i se plânge lui Gheorghe Bojeicu de la Cernăuţi, că a fost „internat ca alineat, deşi nu fusese”. Este sechestrat la Neamţ din noiembrie 1886 până în aprilie 1887. Gardienii aruncă pe el găleţi de apă rece şi îl bat cu funia udă pentru a-l „calma”. Încearcă să fugă de mai multe ori şi în cele din urmă reuşeşte să obţină o mutare la Iaşi, sub îngrijirea doctorului Iszac.
Acesta este cel care îi va pune un diagnostic abracadabrant, preluat apoi de istorie: „sifilis congenital matern cu paralizie generală progresivă”. Diagnosticul conţinea însă un mesaj important: Eminescu trebuia să fie paralizat, Eminescu trebuia să fie anihilat, trebuia oprit din a mai publica în ziarele vremii. Asasinarea civilă a lui Eminescu din 1883 va fi completată de experimentele doctorului Iszac, care visa să scrie o lucrare despre cazul Eminescu, cu care să intre în analele medicinii. Contrar tuturor preceptelor medicale ale vremii, care arătau că mercurul este toxic şi total contraindicat în tratarea sifilisului, doctorul Iszac îi va administra doze uriaşe de mercur, de 4 până la 7 grame.
Un alt psihiatru din Bucureşti, Panait Zosin, care nu îl consultase vreodată pe Eminescu şi cunoştea cazul doar din corespondenţa cu sora lui, Harieta, preia diagnosticul lui Iszac şi chiar îl completează cu următoarele reflecţii: „ca psihopat ereditar, el ar fi petrecut încă nopţi albe, ar fi făcut orgii, ar fi mistuit narcotice şi excitante (n.n. în condiţiile în care se ştie că Eminescu era un adversar declarat al narcoticelor). Un psihopat alcoolic şi sifilitic, el a ajuns să aibe perioade de furie, de inconştienţă, de prozaică întunecare a activităţii psihice.. ”
De-abia în 1888, Veronica Micle reuşeşte să îl smulgă din mâinile doctorului Iszac şi să îl aducă în sfârşit la Bucureşti. Aici reîncepe să publice şi, în urma unui articol împotriva guvernului, apărut în România liberă, este internat cu forţa tot la dr… Şuţu, unde va şi muri.
La moartea sa, produsă din câte s-a spus, de o lovitură la cap cu o piatră, celebrul doctor G. Marinescu nu realizează după autopsie, analiza microscopică a creierului, care ar fi dovedit că Eminescu nu suferea de sifilis. După o examinare superficială, aruncă pur şi simplu la gunoi creierul lui Eminescu, pe motiv că intrase în putrefacţie. Este totuşi nevoit să consemneze că a fost frapat de mărimea acestui creier. Pe actul său de deces, nu apare semnătura niciunui prieten sau membru al familiei, ci doar amprentele digitale a doi martori analfabeţi din personalul spitalului.

Societatea Matei Basarab, spiritul naţional şi francmasoneria

Eminescu a fost etichetat drept nebun, sifilitic, alcoolic, pericol public, atentator la adresa regelui, reacţionar, paseist, antisemit, xenofob, naţionalist şovin etc. De ce toate aceste apelative? De ce publicistica lui a fost mereu trecută sub tăcere, interzisă, cenzurată? De ce în memoria românilor Eminescu a fost impus doar ca poet, în timp ce principala sa activitate a fost cea de ziarist?
Din cele 16 volume ale Operei sale, editate sub îngrijirea lui Perpessicius după manuscrisele originale, cinci conţin poezii şi altele cinci, articolele publicate de el în perioada 1870-1883 şi 1888-1889. Deşi majoritatea articolelor au fost scrise înainte de aşa-zisa declanşare a nebuniei, mulţi susţin şi astăzi că ele nu merită să fie citite, întrucât „sunt rodul unei minţi atacate de boală, în căutarea unei bucăţi de pâine”.
„Eminescu n-a ajuns să marcheze politica naţională, deşi este întemeietorul doctrinei naţionale moderne” scrie Theodor Codreanu în „Dubla sacrificare a lui Eminescu”. „Dimpotrivă, opera sa a fost cu grijă separată de structurile de profunzime ale politicii naţionale, opera lui publicistică fiind interzisă total, după al doilea război mondial. Efectele sunt vizibile şi astăzi. Aşa-zisul cult Eminescu este o dimensiune ad-hoc confecţionată, pentru a preveni şi a face ineficient un veritabil cult Eminescu. Prin numita diversiune se creează impresia (pe care cei naivi o iau ca atare) că eminescianismul este un element nefast, inamicul public numărul unul al democraţiei şi al statului român. Neîntâmplător, Gh… Grigurcu, unul din mercenarii curentului antieminescian asimila cultul pentru poetul naţional cu acela al lui Ceauşescu. În realitate, statul român nu a atins niciodată exigenţele lui Eminescu, fiindcă nici nu şi-a propus aceasta vreodată, deşi marii gânditori au pledat statornic pentru asimilarea organică a eminescianismului ca temei al fiinţei noastre naţionale. ”
Au existat tentative ca Eminescu să fie înrolat în masonerie. Fără succes. Eminescu lucra însă la crearea unei organizaţii româneşti şi pro-româneşti, numită Societatea Matei Basarab şi aflată în afara controlului şi influenţelor francmasoneriei, care masonerie se afla şi atunci în slujba unor interese supranaţionale.
„O organizare între români”, scria el. „Pretutindea oameni care să ţie registru de tot sufletul românesc. Cel slab trebuie încurajat şi lăudat pentru ca să devie bun. Să se simtă că Societatea Matei Basarab reprezintă o putere enormă. Ţinta? Unirea tuturor românilor, emanciparea economică şi intelectuală a întregului popor românesc.”
Încă din 1874, el îi scria lui Maiorescu că „aprofundarea studiului filozofilor germani m-a făcut să mă orientez către elaborarea unei filosofii practice, vizând scoaterea României din subistorie. Interesul practic pentru patria noastră ar consta cred în înlăturarea oricărei îndreptăţiri pentru importul necritic de instituţii străine.”

Eminescu nu renunţase la acest plan nici în ultimii săi ani. Alexandru Vlahuţă povestea cum, vizitându-l la sanatoriul doctorului Şuţu, Eminescu i-a povestit „despre un plan al lui de reorganizare socială, la care se gândeşte de mult, o lucrare colosală.”
Gheorghe Panu povesteşte în „Amintiri de la Junimea” de un sfat pe care Eminescu i l-a dat: „Panule, ştii tu că în lumea asta nu este nimic mai interesant decât istoria poporului nostru, trecutul lui…. Tot, tot este un şir neîntrerupt de martiri.” Eminescu a fost unul dintre ei.
„Or să vie pe-a ta urmă în convoiu de ‘nmormântare,
Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare .. . .
Iar deasupra tuturora va vorbi vr-un mititel,
Nu slăvindu-te pe tine . .. . lustruindu-se pe el
Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te aşteaptă.
Ba să vezi. . . posteritatea este încă şi mai dreaptă.
Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire?
Ei vor aplauda desigur biografia subţire
Care s-o ‘ncerca s-arate că n-ai fost vr-un lucru mare,
C-ai fost om cum sunt şi dânşii. … . Măgulit e fiecare
Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Şi prostatecele nări
Şi le umflă orişicine în savante adunări
Când de tine se vorbeşte. S-a ‘nţeles de mai nainte
C-o ironică grimasă să te laude ‘n cuvinte.
Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege,
Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înţelege . . .
Dar afară de acestea, vor căta vieţii tale
Să-i găsească pete multe, răutăţi şi mici scandale —
Astea toate te apropie de dânşii. . . Nu lumina
Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele şi vina,
Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt
Într-un mod fatal legate de o mână de pământ;
Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit.”
(Mihai Eminescu, Scrisoarea I, 1881)

Sursa :  http://bucovinaprofunda.wordpress.com/category/eminescu/
Eminescu,istoria ascunsa,lupta impotriva uitarii,România Profundă,sfintii inchisorilor — Mircea Puşcaşu