Peştera Polovragi se găseşte în Munţii Parâng, pe malul stâng al Olteţului, pe teritoriul comunei Polovragi aproape de Mănăstirea Polovragi, între localităţile Horezu şi Baia de Fier, Judeţul Gorj-Oltenia, acolo unde Muntele Parâng vestesteşte intrarea în Cheile Olteţului.
Conform legendelor, Zamolxis era detinator al unor puteri uluitoare, fiind capabil sa-si schimbe dupa dorinta infatisarea din tanar in batran. Prin pestera Polovragi, zeul suprem al geto-dacilor intra in adancuri pentru a iesi peste munti la cetatea Sarmizegetusei. Cand speologii au cercetat pestera in premiera, acum circa 100 de ani, au fost uluiti sa descopere urme de picioare umane incaltate, vechi de 2.000 de ani, fara indoiala urme de daci.
Legenda spune ca exista un blestem al pesterii care ii impiedica pe cautatorii de comori sa avanseze in interiorul acesteia.. Stau marturie zecile de cazuri, povestite in popor, despre ciobani carora le-au disparut oile, vacari care au ramas fara vacile din fata ochilor, nuntasi carora le disparea de pe mese bautura si mancarea – lasandu-i muti de spaima si bolnavi de nebunie.
Entuziastii fenomenelor paranormale numesc zona “Triunghiul Bermudelor din Oltenia”.
O intamplare demna de retinut este acea care vizeaza cunoscutul obicei al lui Tudor Valdimirescu de a reveni pentru rugaciune in preajma zidurilor Manastirii Polovragi.
Se mai spune si ca uneori se vad lumini din pestera ca si cum aceasta ar fi luat foc, dar ca in momentul in care oamenii ajungeau acolo nu gaseau nimic ars. Alte parti impresionante din pestera sunt Sala divina si Bolta insangerata, nume primit datorita culorii rosii a peretilor. O alta curiozitate o reprezinta pielea de leopard de pe pereti. Aceste formatiuni se intalnesc doar in aceasta pestera.
Pestera lui Zamolxe (despre care se crede ca razbate dincolo de munte, in Ardeal).
Legende locale spun ca in zona ar fi trait jidovii, oameni preistorici, uriasii din BIBLIE, care stateau cu un picior pe un munte si cu celalat pe altul si se spalau in apa Oltetului. Un loc, aflat pe versantul muntelui, deasupra pesterii, poarta numele de “Oborul Jidovilor”. Tot aici se crede ca veneau oamenii preistorici si isi pasteau oile.
Entuziastii fenomenelor paranormale numesc zona“Triunghiul Bermudelor din Oltenia”.
Lucrurile petrecute aici de-a lungul timpului sunt cel putin ciudate: disparitii de vite de sub chiar privirea vacarilor lor, de oi sub ochii ciobanilor sau, la un ospat de nunta, cand mancarea si bautura s-a volatilizat de pe mese, innebunind pur si simplu, nuntasii…
Denumirea localitatii, toponimie romaneasca cu rezonanta particulara, a dat nastere la multe interpretari. Unii au pus-o in legatura cu o planta numita povraga sau polovraga, folosita ca medicament; altii au derivat-o de la un cuvant grecesc compus, care ar insemna mult stancoasa (Ghenadie Enaceanu); sau de la cuvintele slave indicand o jumatate de vale cu maluri rapoase (Iorgu Iordan); iar altii au vazut in ea o vale diabolica sau o campie vrajita (Aurelian Sacerdoteanu). Profesorul Nicolae Simionescu dezvaluie o parte din denumirea de Polovragi, sugerand ca se trage din existenta unei campii “Poleo” unde se adunau vracii si initiatii dacilor.
Sursa
PESTERA POLOVRAGI versus PESTERA MUIERII
Programul pesterii Polovragi este de la 10:30-18:00, exceptand ziua de luni cand este inchis. Intrarea pentru adulti este de 5 RoN, iar pentru un copil 2,5 RoN.
Mai exista o taxa de 10 RoN pentru fotografiat si 20 RoN de filmat (nu stiu daca fac vreun rau acestei deosebite ghide, dar vazandu-ma cu aparat foto si cu camera de filmat nu mi-a perceput nimic!
Este o pestera ,,calda" (10 grade Celsius) si cu o umiditate medie de cca 90%, care "plange" cu apa bogata in carbonat de calciu, bioxid de siliciu sau oxid de fier.
Cei 800 de metri de galerie vizitabila (din cei 10 km cartografiati de speologi-cealalta iesire din pestera se pare ca se afla tocmai in Transilvania) reprezinta o emotie de exceptie, datorita diferitelor forme de stalactite si stalagmite, ce intruchipeaza denumiri precum: Bolta insangerata, Sala divina, Camera Alba, Sala Piticilor, Cuptorul Dacic, Delfinul Gripat, Regele si Regina, Sectroul Ogivelor, Moartea (o pictura realizata prin tehnica cu negru de fum de un anumit calugar, care alternand cu temperatura pesterii, simti anumiti fiori), Iconita, Bazinele Mari, Sala Draperiilor etc.
Este o adevarata cronologie istorica prezentata maiestuos de aceasta minunata ghida, care se incheie cu Izvorul Sperantelor, din spatele caruia "ne priveste" Maica Domnului.
Pestera Muierii sau Pestera Muierilor, se afla in comuna Baia de Fier, la aproximativ 5 km de Pestera Polovragi si se ajunge destul de usor, datorita drumului de curand terminat.
Pestera a fost formata in Masivul Parang, de catre raul Galben si are urmatorul program de vizitare-estival: 09:00-18:00 si se intra la ore fixe (pauza 13:00-14:00), iar luni este inchis. Tariful este de 10 RoN pentru adulti si de 5 RoN pentru copil+taxa de fotografiat 10 RoN si de filmat 20 de RoN. La fel ca in pestera Polovragi, nu aam avut nici o restrictie in acest sens, chiar daca nu am platit aceasta taxa.
Istoria acestei pesteri este bogata, care in vremuri stravechi, adapostea copii si "muierile" in timpul razboaielor. Se pare ca a fost descoperita in 1934 si electrificata in 1958-fiind prima pestera electrificata din Romania-reprezinta un veritabil punct de atractie turistica in ansamblul obiectivelor din Nordul Gorjului de Est.
Lungimea pesterii este de 3600 de metri, dispusa in mai multe niveluri, dar vizitabil sunt 940 de metri, atat cat este luminat, si are o retea de diverticule, cotloane, greu accesibile.
S-a descoperit un craniu de femeie, vechi de 30000 de ani, dupa ultimele analize ale speologilor americani.
Sursa
