vineri, 4 mai 2012

DESPRE EA































Şi dacă-n pieptu-i a muşcat durerea,
S-a ghemuit în palmele-ţi, femeie
Nu ţi-a ucis cu crengile-i, averea
În mare desenat-aţi cu nisip, orheie.













Cu paşii mici a construit o lume,
S-a stins pe cer madona mincinoasă
Un diamant neşlefuit, cu nume
S-a arcuit stingher spre cea aleasă.


 Cuprins în mână, luminosu-i cerc
Cu degetele răstignite în atingeri,
I-a mângâiat sudorile ce-i trec, 
Prin cimitirul ploilor cu îngeri.
















 L-a dus în spate ceruri şi pământuri
S-a războit cu zeii judecăţii,
Din nedreptatea-i oblojite cânturi
Dansau rebel în pântecele vieţii.

Şi n-a tăcut când l-a răpus tăcerii
Şi n-a fugit cu lacrimi sugrumate
S-a dăruit mai goală decât merii, 
Cuprinşi de viermii morţii desfrânate.











Un comentariu:

  1. O lume de vis pe blogul tau...versurile sunt minunate. Sa ai o seara frumoasa si linistita.

    RăspundețiȘtergere