Pentru că nu am mai scris de foarte mult timp, voi reaminti celor care mă citesc încă, de mai bine de 2 ani "Celestine Vision" apare într-o formulă nouă, alături de "Celestine Foresight" după ce am încheiat o parte din activităţile blogosferice cu "Maya vă Blogosloveşte" şi "Celestine Light".
Aşadar, anul acesta "Celestine Vision" vine cu ceva nou, pe un fundal semiotic cu care deja v-am obisnuit. Pentru că în ultimele editoriale am vorbit foarte mult despre efectele karmei, am zis să delimitez diferenţele majore dintre Karmă şi Lecţie karmică.
INCURSIUNEA
MATERIALIZĂRILOR UMANE
by Celestine
- EFECTUL DE BUMERANG - (pre)alegerea, karma nativă şi cea de-alungul vieţii
- UITAREA - naştere
- DESCHIDEREA SINELUI - între 3 şi 7 ani
- SISTEMUL - iniţierea din afara Sinelui, pervertirea adevărului prin manipulare
- AFECTIVITATE - dorinţa umană de posesie, apariţia ataşamentelor
- RUPTURA - ruperea telurică implică amintirea rănilor din trecut şi vindecarea lor
- ŞOCUL - orice rană vindecată prin şoc duce la acoperirea lor
- DETAŞARE - renunţarea la agăţare
- CUMPĂNA - asumarea extremelor, dualitatea, pendularea dintre om şi neom
- ÎNĂLŢAREA - împăcarea cu sinele, iubirea absolută, renunţarea la lumea materială, trinitatea
Foarte mulţi dintre noi ne întrebăm ce lecţii avem de plătit pe acest pământ, ba mai mult de-atât, este o adevărată nebunie a secolului când în urma unui fiasco dăm vina pe Karmă.
Iată de ce ne confruntăm cu diverse speculaţii, ne căutăm vinovaţi şi scuzele care să ne absolve de orice asumare sau/şi responsabilizare.
Delimitarea celor doi termeni vine odată cu reconstrucţia unei adevărate tipologii care să determine fiinţa la reinventarea identităţii proprii.
KARMA - Cred că cel mai bun exemplu care face trimitere direct la noţiunea de karmă nu este altul decât Efectul de Bumerang, despre care am tot scris în "Dihotomia Genului".
Pornind de la Bumerang, conceptul filosofic religios al acţiunii de karmă capătă valenţe clare de circularitate, care aduc cu sine acea perioadă de obnubilare nativă, reiterând aceeaşi dorinţă de intremare a lecţiilor neconsumate în trecut.
Această perioadă amnezică duce la o judecată imediată a nedreptăţilor karmice, iar lipsa profunzimii spirituale poate iniţia acuzaţii şi revolte individuale pe o aşa-zisă soartă, destin, blestem, ghinion sau chiar moştenire de neam.
Ideea creștină de "păcat" deseori face trimitere la karmă, însă nu are nici o legătură cu aceasta, pentru că tocmai sintagma definitorie "ceea ce semeni, aia culegi" reduce ideea păcatului şi a pedepsei divine.
Suntem propriile noastre rezultate karmice, nici un păcat sau greşeală nu ne condamnă la o viaţă penitentă.
Dumnezeul omului este Iubire, Zbor...
NU pedeapsă!
Legea universală a Bumerangului devine un rezultat fezabil în lumea materială.
Nedreptatea aparentă a consecinţelor de natură penitentă determină specia umană la regres şi ataşamente. Acest lucru stopează evoluţia noastră spirituală, aruncând fiinţa umană într-un cerc vicios al naşterilor reiterate.
Acest vortex care ţine specia pe loc este cauza principală a involuţiei, care iniţial a dezmembrat miezul plenar divin.
Omul nu poate accepta căderea şi rezultatul materializării, nu poate accepta lecţiile pentru care a venit vieţi la rând pe pământ, pentru că omul vrea dovada plăţilor. El nu poate accepta că faptele bune făcute în viaţa asta sau anterior vieţii ăsteia se vor întoarce cândva la el, la fel ca și cele negative.
Pe scurt, karma este un concept religios si filozofic prin care fiecare activitate, decizie fizică sau spirituală, are o urmare obligatorie, pozitivă sau negativă.
LECŢIILE - vin ca o completare decisivă a karmei, sunt părţi integrale din ea, însă nu înseamnă acelaşi lucru.
Karma cu care ne naştem sau cea pe care o facem de-a lungul vieţii este o însumare de lecţii, un răspuns care duce la o îndeplinire de sarcini încă neconsumate.
Lecţiile învăţate duc la consolidarea stâlpilor destinului, sunt acei stâlpi care au o parte celestă şi una terestră şi nu fac decât să susţină darurile divine primite la naştere, cât şi energiile terestre primite de la Geea.
Simptomele bolnăvicioase ale societăţii umane sunt o altă legătură karmică cu mediul, ţara şi societatea în care am ales să ne naştem.
De aici atracţia spre o cultură anume sau zonă geografică, atracţie cu care ne naştem şi o ducem cu noi până la sfârşitul vieţii. Includem aici şi mentalitatea, simţul spiritualităţii, ignoranţa societală sau moştenirea culturilor şi raselor care ne-au precedat în istorie şi cu care ne reîntâlnim în vieţile prezente, ca şi o reamintire a legăturilor din trecut; tot aici intră şi lecţiile de iubire terestră.
Lecţiile karmice sunt acele construcţii meta-universale de progres şi evoluţie în diverse planuri materiale, fie terestre sau extraterestre.
Legăturile karmice pe ombilic sau acele legături materne sunt punţi karmice solide, consolidate în multe vieţi, ale căror lecţii de detaşare nu au fost învăţate.
Ruperea de ombilicul terestru dar şi de meta-ombilicul spritual înseamnă asumarea unei călătorii terestre ca şi proces viu de materializare a informaţiilor ancestrale nefinalizate.
Iubirea terestră vs. iubirea spirituală
Evoluţia nu are loc ÎN plan fizic, terestru, ci PRIN planurile de materializare terestre, fizice. Astfel că legăturile de iubire terestră sunt simple legături karmice de consum, implicit lecţii neconsumate, iar diferenţa majoră dintre iubire spirituală şi terestră e dată de însăşi lipsa legăturii de ataşament a iubirii spirituale, care începe cu noi înşine şi se termină cu toate formele de energie la nivel micro sau macro, prin asumarea şi învăţarea lecţiei primordiale: LECŢIA DETAŞĂRII
- iubire terestră = ataşmente
- iubire spirituală = detaşare
- clic pe scris -
Odată învăţate aceste lecţii se consumă, nu mai apar reiterat în vieţile viitoare şi nu mai suntem legaţi karmic de alte destine. Omenirea trebuie să înţeleagă că orice lecţie nu vine ca o penitenţă şi nici ca o răzbunare a universului, este ceea ce noi am ales să ducem la îndeplinire, unii dintre noi sunt mai conştiincioşi în şcoala vieţii, alţii trag chiulu, dar nici unul dintre noi nu va fi judecat de universul divin, ba mai mult, ni se vor da şanse egale şi un timp propice de înţelegere şi asumare a ceea ce am ales.
Important e să nu ne minţim fiinţa când simţim că ceea ce am ales nu ni se potriveşte, altfel riscăm să ne compromitem Sinele şi să ne pedepsim singuri.
Nu contează ce suntem, cum suntem şi de ce suntem ceea ce am ales să fim, pentru că nimic nu s-a schimbat pe Pământ.
Nu există istorie vie, există istorie scrisă să conducă lumea în fel şi chip.
Nici o lecţie umană asumată nu va da ADEVĂRUL ci ADEVĂRURI, pentru că la nivel uman ne confruntăm cu lecţii individuale, destine asumate individual, care prin legături karmice formează un consum global.
Omenirea nu vrea adevărul si nici schimbarea!
Acei vizionari apăruţi pe pământ care-şi iau funcţii spirituale nu au fost si nici nu vor fi vreodată salvatorii speciei umane.
Atunci despre ce adevăr vorbim?
Ce adevăr căutaţi şi ce dovezi?
Scrise de cine şi cu ce scop?
Renunţaţi la speculaţiile iluministe şi ezoterice care au pseudo-scopuri samaritene.
Nu clarviziunea şi nici energo-terapiile sunt calea spre evoluţie a speciei, nu cultele yoghine şi alte minunate şcoli care vă educă cosmosul din voi, sunt calea spre mântuire a speciei.
Nu va face decât să vă rupă de om, să vă ridice aparent deasupra lui, să vă scoată din el şi să vă stopeze evoluţia şi consumul firesc uman pentru care v-aţi născut să vă îndepliniţi karma.
Există un singur scop pentru care specia umană e deviată de la traseul simplu firesc şi aveţi mii de ani în spate care să vă confirme că nici una din aceste căi minunate n-a salvat specia umană de la distrugere.
Asumaţi-vă călătoria pe această sferă ca o şansă pe care vi-aţi dat-o mii de ani la rând, pentru a vă învâţa o singură lecţie:
ACEEA DE A FI OM!
